Creșterea resurselor de energie primară în România
În primele nouă luni ale anului 2025, România a înregistrat o creștere semnificativă a resurselor de energie primară, care au crescut cu 5,8% comparativ cu aceeași perioadă din 2024. Această informație a fost confirmată de Institutul Național de Statistică, care a subliniat și o creștere a resurselor de energie electrică cu 4,5% în aceeași perioadă. Producția internă de energie primară a fost de 12.309,8 mii tone echivalent petrol, însă aceasta a scăzut cu 2,8%, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la sustenabilitatea acestei creșteri.
Importurile de energie primară cresc alarmant
Pe de altă parte, importul de energie primară a crescut considerabil, atingând 13.065,7 mii tone echivalent petrol, ceea ce reprezintă o majorare de 15,5%. Această dependență tot mai mare de importuri poate fi un semnal de alarmă pentru viitorul energetic al țării, având în vedere că resursele interne nu reușesc să satisfacă cererea în creștere.
Evoluția pe categorii de resurse energetice
Analizând evoluția pe categorii de resurse, țițeiul a înregistrat cea mai mare creștere, cu 1.078,8 mii tone echivalent petrol, ajungând la un total de 8.825,9 mii tone, ceea ce reprezintă o majorare de 13,9%. În contrast, producția internă de țiței a scăzut cu 7,7%, ceea ce ar putea indica o problemă în sectorul de extracție. Gazele naturale utilizabile au totalizat 7.799,3 mii tone echivalent petrol, cu o creștere de 11,4%, dar importurile au crescut cu un impresionant 63%, în timp ce producția internă a scăzut cu 1%.
Scăderi în sectorul cărbunelui și al energiei regenerabile
Cărbunele net a înregistrat o scădere de 3,5%, ajungând la 1.492,3 mii tone echivalent petrol, cu o ușoară creștere a producției interne de 1%, dar cu un import în prăbușire de 50,9%. În ceea ce privește energia regenerabilă, energia hidroelectrică, eoliană și solară, precum și căldura nucleară, au totalizat 4.649,4 mii tone echivalent petrol, în creștere cu 5,5%. Totuși, produsele petroliere din import au scăzut cu 17,3%, ceea ce sugerează o posibilă ajustare a pieței.
Profitul companiilor energetice
Hidroelectrica a raportat un profit net cu 34% mai mic în primele nouă luni, pe fondul unei scăderi a producției de energie cu 23% din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile. În contrast, Romgaz a încheiat această perioadă cu un profit net de 2,43 miliarde de lei, în creștere cu 7%. Aceste rezultate reflectă o divergență în performanța companiilor din sectorul energetic, cu unele suferind din cauza condițiilor externe, în timp ce altele reușesc să se mențină pe un trend ascendent.
Resursele de energie electrică în creștere
În perioada ianuarie-septembrie 2025, resursele de energie electrică au fost de 51.345,0 milioane kWh, în creștere cu 2.228,9 milioane kWh față de aceeași perioadă din 2024. Producția din termocentrale a scăzut cu 3,8%, iar cea din hidrocentrale a scăzut dramatic cu 22,7%. În contrast, producția din centralele nuclearo-electrice a crescut marginal cu 0,9%, ceea ce sugerează o stabilitate în acest sector.
Contraste în producția de energie regenerabilă
Producția din centralele electrice eoliene a scăzut cu 9,6%, în timp ce energia solară a crescut cu 37,7%, demonstrând o expansiune rapidă a acestui sector. Această discrepanță între eolian și solar subliniază provocările și oportunitățile pe care le întâmpină România în tranziția către surse de energie mai curate.
Consumul și exportul de energie electrică
Consumul final de energie electrică a fost de 37.251,6 milioane kWh, cu o scădere de 0,4% față de perioada similară din 2024. Totuși, exportul de energie electrică a crescut spectaculos cu 28,9%, atingând 10.520,8 milioane kWh, ceea ce indică o capacitate de producție care depășește cererea internă. Această situație poate oferi oportunități pentru România de a se afirma pe piața energetică europeană.
Concluzie
În concluzie, România se află într-un moment crucial în ceea ce privește resursele sale energetice. Creșterea resurselor de energie primară și electrică este încurajatoare, dar dependența de importuri și scăderile în anumite sectoare sugerează că sunt necesare măsuri strategice pentru a asigura un viitor energetic sustenabil.
