Marea Neagră, comparată cu „următoarea Mare a Nordului” de către reprezentantul european al marilor producători de petrol și gaze

Marea Neagră, unde în câteva luni este așteptat startul producției de gaze în perimetrul de mare adâncime Neptun Deep, este următoarea Mare a Nordului, a declarat François-Régis Mouton de Lostalot, director general pentru Europa al Asociației Internaționale a Producătorilor de Petrol și Gaze (IOGP), în cadrul celei de-a VIII-a ediții a Romanian International Energy Conference (RIEC), desfășurată marți la București.

Liderul pentru Europa al petroliștilor și găzarilor reuniți sub umbrela IOGP, prezent la evenimentul organizat anual de Federația Patronală a Energiei (FPE), a evidențiat importanța proiectului Neptun Deep pentru securitatea aprovizionării în Europa, subliniind că este esențial să ne asigurăm că putem garanta o producție proprie de petrol și gaze mai consistentă decât în trecut.

Producția din perimetrul Neptun Deep, o investiție de 4 miliarde de euro a partenerilor egali OMV Petrom, operator, și Romgaz, este programată să înceapă până cel târziu la finalul primului semestru din 2027. Federația Patronală a Energiei (FPE), fondată în anul 1991, fosta Federație Patronală de Petrol și Gaze (FPPG), reprezintă 95% din industria de petrol și gaze a României.

„Trebuie să consolidăm producția de petrol și gaze la nivel european”

Întrebat cum evaluează importanța regiunii Mării Negre și a proiectului Neptun Deep pentru securitatea aprovizionării în Europa, François Mouton a explicat că tocmai de aceea a venit la eveniment. „Marea Neagră este, într-adevăr, «următoarea Mare a Nordului» – o nouă Mare a Nordului, alături de zona Mediteranei de Est. Este esențial să ne asigurăm că putem garanta o producție proprie de petrol și gaze mai consistentă decât în trecut”, a spus el.

Reprezentantul IOGP a subliniat că producția internă este în scădere de 20 de ani, iar producția altor furnizori tradiționali, precum Norvegia, va începe să scadă începând cu anul 2035. „Așadar, trebuie să consolidăm producția de petrol și gaze la nivel european – atât în UE, cât și în țările vecine – pentru a garanta, așa cum am menționat, securitatea aprovizionării”, a afirmat el.

El a adăugat că discuțiile tot mai frecvente despre importanța rafinării, în special în contextul sectorului de apărare, nu pot fi separate de nevoia de materie primă. „Pentru a funcționa, rafinăriile au nevoie de materie primă. Prin urmare, petrolul și gazele – esențiale, de exemplu, pentru sectorul apărării, dar nu numai – joacă un rol-cheie în asigurarea aprovizionării noastre”, a explicat François Mouton.

Despre prețuri și tranziția energetică: „În Europa, ceva nu funcționează cum trebuie”

Întrebat dacă această producție va avea un impact asupra prețurilor, în contextul în care consumatorii se confruntă cu prețuri ridicate, oficialul IOGP a explicat că există două continente care consumă mai mult decât produc: Europa și Asia. În Asia, se semnează contracte pe termen lung pentru gaze naturale într-o măsură mult mai mare decât în Europa, ceea ce le permite producătorilor să încheie acorduri în condiții mai avantajoase.

„În schimb, în Europa, cumpărătorii sunt reticenți în a semna contracte pe termen lung, deoarece legislatorii le transmit constant: «Peste cinci ani nu vom mai folosi acest combustibil, nu vom mai avea nevoie de el». Este exact ceea ce s-a întâmplat în 2022, prin urmare, cu cât procedăm mai mult așa, cu atât amânăm mai mult confruntarea cu realitatea – nu cu sistemul energetic la care visăm pentru anii 2050 sau 2060 – în loc să evaluăm care este realitatea de astăzi și ceea ce este necesar pentru a asigura securitatea aprovizionării, pentru a obține prețuri mai rezonabile și o vulnerabilitate mai redusă la problemele geopolitice”, a declarat el.

François Mouton a avertizat că, de fiecare dată când apare un șoc geopolitic, cetățenii și întreprinderile ajung în situații extrem de dificile sau chiar în pragul falimentului. „Este clar că, în Europa, ceva nu funcționează cum trebuie. Prin urmare, trebuie să oferim mai multă certitudine cu privire la parcursul acestei tranziții, asigurându-ne că industria poate rămâne în Europa, beneficiind de prețuri mai competitive la energie – lucru valabil, de altfel, și pentru cetățeni”, a concluzionat reprezentantul Asociației Internaționale a Producătorilor de Petrol și Gaze.

Unitatea 1 de la Cernavodă s-a oprit accidental. Se analizează și scenariul neglijenței umane

Secretarul de stat din Ministerul Energiei, Pavel Casian Nițulescu, a declarat că autoritățile analizează și posibilitatea ca oprirea accidentală a Unității 1 de la Cernavodă să fi fost cauzată de o neglijență umană în procesul de mentenanță.

Potrivit oficialului, defecțiunea a fost provocată de un dispozitiv tehnic — un ejector care asigură vidul în condensatorul turbinei. Unitatea 1 s-a decuplat luni seara, la ora 17:57, și nu a mai putut furniza energie în Sistemul Energetic Național.

„La momentul de față se lucrează cu mai multe echipe pentru remedierea acestei defecțiuni”, a explicat secretarul de stat.

El a precizat că, în urma opririlor de lungă durată, de aproximativ 100 de zile, echipamentele sunt învechite, cu o uzură de circa 30 de ani, de când Unitatea 1 livrează energie în sistemul național.

Repornirea celor două reactoare, estimată în 24-48 de ore

Nițulescu a anunțat că procedurile de repornire a Unității 2 vor începe în cursul nopții de marți spre miercuri, în jurul orei 4:00, iar în aproximativ 24 de ore de la demararea acestora, respectiv între 24 și maxim 48 de ore, se va ajunge la putere nominală.

„În paralel, și Unitatea 1, unde se lucrează la remedierea acestor defecțiuni, va fi pornită și sperăm că în maxim 48 de ore să ne folosim de ambele unități, să ajungem la o capacitate de 1300-1350 de MW și să suplinim importul de energie electrică, să aducem o stabilitate a securității energetice”, a conchis oficialul.

Unitatea 1, oprită la trei zile după repornire

Unitatea 1 de la Cernavodă a fost deconectată accidental de la Sistemul Energetic Național în seara zilei de 9 noiembrie, la doar trei zile după ce fusese repornită în urma unei opriri de aproximativ trei luni. Potrivit Nuclearelectrica, incidentul nu a avut impact asupra securității nucleare, a personalului sau a mediului înconjurător.

Reactorul 1 fusese oprit inițial pe 28 iulie, din cauza secetei și a nivelului scăzut al Dunării, care nu permitea asigurarea apei necesare răcirii instalațiilor. Unitatea 2 fusese, la rândul său, oprită în august.

Cele două reactoare de la Cernavodă, cu o putere instalată de aproximativ 700 MW fiecare, asigură în condiții normale circa 20% din producția națională de energie electrică.

România atrage 4,5 miliarde de euro printr-o nouă emisiune de euroobligațiuni

România a atras 4,5 miliarde de euro de pe piețele internaționale de capital printr-o nouă emisiune de euroobligațiuni, a doua din acest an, structurată în trei tranșe cu maturități de 4, 8 și 12 ani. Anunțul a fost făcut de Ministerul Finanțelor.

Emisiunea a fost împărțită astfel: 1,25 miliarde de euro cu maturitate de patru ani și scadență în 2030, două miliarde de euro cu maturitate de opt ani și scadență în 2034 și 1,25 miliarde de euro reprezentând euroobligațiuni verzi, cu maturitate de 12 ani și scadență în 2038.

Tranzacția a atras un interes semnificativ din partea investitorilor, în ciuda volatilității pieței. Ordinele totale au depășit 9 miliarde de euro în cursul după-amiezii, ceea ce a reprezentat o suprasubscriere de peste două ori valoarea ofertei. După stabilirea marjelor și alocările finale, valoarea totală a ordinelor s-a situat la aproximativ 7 miliarde de euro, echivalentul unei suprasubscrieri de 1,6 ori.

Costurile celor trei tranșe

Structura finală a costurilor se prezintă astfel: tranșa de 4 ani are o marjă de MS+190 puncte de bază, un cupon de 5,250% și un randament de 5,256%, atrăgând 117 investitori. Tranșa de 8 ani are o marjă de MS+285 puncte de bază, un cupon de 6,125% și un randament de 6,222%, cu 146 de investitori. Tranșa verde de 12 ani are o marjă de MS+335 puncte de bază, un cupon de 6,750% și un randament de 6,783%, cu 131 de investitori.

Diversificare geografică și sectorială

Ministerul Finanțelor a subliniat că tranzacția a beneficiat de o diversificare geografică și sectorială extinsă. Aproximativ 49% din tranșa verde, cu maturitate de 12 ani, a fost alocată investitorilor responsabili din punct de vedere social și celor cu mandate specifice ESG sau verzi.

În privința distribuției geografice, investitorii din Europa de Vest au reprezentat 69% din alocările aferente tranșei de patru ani, în timp ce Marea Britanie și Irlanda au avut o pondere de 47% în tranșa de opt ani și de 45% în cea verde, cu maturitate de 12 ani.

Administratorii de active au reprezentat principala categorie de investitori, cu ponderi de 69% pentru tranșa de patru ani, 72% pentru cea de opt ani și 60% pentru euroobligațiunile verzi. Fondurile speculative au avut o pondere de 24% în tranșa verde.

Declarația ministrului Finanțelor

„Cea de-a doua emisiune de euroobligațiuni a României pe piețele internaționale de capital din anul 2026 s-a bucurat de un interes mare din partea investitorilor și a reconfirmat încrederea de care se bucură țara noastră în urma implementării unui program ambițios de consolidare fiscală. Suma atrasă va contribui, alături de fondurile europene (CFM, PNRR, SAFE) și împrumuturile de la instituții financiare internaționale, la îndeplinirea necesarului de finanțare de pe piețele externe pentru acest an, precum și la consolidarea rezervelor noastre în valută”, a afirmat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.

Tranzacția a fost intermediată de BofA Securities Europe SA, Citigroup Global Markets Europe AG, Deutsche Bank Aktiengesellschaft, ING Bank N.V., JP Morgan SE și Société Générale.

Petrotel-Lukoil se pregătește să reia rafinarea după 13 luni de suspendare

Rafinăria Petrotel, una dintre cele patru entități deținute de Lukoil în România, se declară pregătită să reia rafinarea, la aproape 13 luni de la suspendarea activității ca urmare a efectelor sancțiunilor internaționale și la circa două luni și jumătate de la intrarea în insolvență.

Compania a contractat un transport de țiței de origine kazahă, care urmează să ajungă în Portul Constanța până la 20 noiembrie 2026. Materia primă respectă condițiile impuse de sancțiunile Uniunii Europene, ale Trezoreriei americane și ale celei britanice, iar fondurile utilizate nu provin și nu vor avea destinație în Federația Rusă.

Instalațiile au fost verificate, iar CET Petrotel a fost pornită

Dan Dănulescu, inginer-șef în cadrul Petrotel Lukoil, a declarat că primul pas pentru relansare este complet: centrala de cogenerare a rafinăriei a fost pusă în funcțiune, iar instalațiile au fost revizuite și recalibrate în parametri după o lună de lucrări intense. Obiectivul este ca repornirea integrală să înceapă înainte de venirea perioadei de îngheț.

„Timp de o lună, colegii noștri au lucrat la pregătirea instalațiilor și la toate verificările care țin de această etapă. Astăzi, rafinăria este pregătită să înceapă procesul de repornire. CET Petrotel a fost deja pornită, iar din punct de vedere tehnic este important ca următoarele etape să poată continua înainte de venirea înghețului”, a declarat Dan Dănulescu.

Coordonare cu Oil Terminal și CONPET

Pentru ca țițeiul să ajungă la rafinărie sunt necesare coordonarea operațională și contractuală cu Oil Terminal, pentru preluarea și descărcarea transportului, și cu CONPET, operatorul sistemului prin care țițeiul de import este transportat către rafinăriile din România. Ambele companii se află în subordinea Ministerului Energiei.

Inginerul-șef al Petrotel a solicitat susținerea demersului din partea Ministerului Energiei, acționarul majoritar al celor două societăți strategice. „Avem încredere în echipa Ministerului Energiei și în conducerile CONPET și Oil Terminal. Suntem convinși că toate instituțiile și companiile implicate înțeleg importanța acestui moment și că, prin cooperare, pot fi stabilite soluțiile operaționale necesare pentru ca țițeiul să ajungă la rafinărie și procesul de repornire să poată continua”, a afirmat Dan Dănulescu.

Relansarea, realizată etapizat

Compania susține că relansarea va fi realizată etapizat, cu toate verificările de siguranță necesare, iar pregătirea rafinăriei nu presupune pornirea simultană a tuturor instalațiilor. În lipsa unei alimentări cu țiței care să permită continuarea etapelor de repornire, activitățile începute nu pot fi susținute pe termen lung, iar rafinăria ar putea fi nevoită să reintre într-un regim prelungit de conservare.

În perspectiva reluării activității, Petrotel a reactivat și relațiile de lucru cu subcontractorii și furnizorii implicați în funcționarea și mentenanța platformei. O parte dintre aceste companii și-au mobilizat deja personalul și resursele. „Nu vorbim numai despre angajații Petrotel. Repornirea rafinăriei înseamnă activitate pentru zeci de parteneri, furnizori și subcontractori români”, a precizat Dan Dănulescu.

Datorii de peste 1,5 miliarde de lei

Rafinăria Petrotel este a treia cea mai mare unitate de rafinare din țară, cu o cotă de 20% la nivel național, și a rămas oprită după lucrările de mentenanță încheiate în octombrie anul trecut. Compania are datorii de peste 1,5 miliarde de lei, valoare verificată și admisă de instanță, conform tabelului preliminar al creanțelor publicat în Buletinul Procedurilor de Insolvență. Tribunalul Prahova a admis cererea debitoarei de intrare în insolvență pe 26 august.

Procedura insolvenței a fost considerată unica soluție de protejare a activelor rafinăriei, pe fondul datoriilor acumulate din cauza închiderii producției, pentru păstrarea forței de muncă și în eventualitatea găsirii unei variante care să permită repornirea fără a intra sub incidența sancțiunilor internaționale.

Conducerea Petrotel consideră că relansarea rafinăriei ar contribui la securitatea energetică a țării, la păstrarea locurilor de muncă specializate și la susținerea companiilor românești din lanțul industrial. „Există astăzi o rafinărie pregătită pentru relansare, o echipă calificată, subcontractori remobilizați și un transport de materie primă care poate susține acest proces”, a conchis Dan Dănulescu.