Noua taxare a pensiilor peste 3.000 de lei: între „austeritate” și încălcarea Constituției
Intrarea în vigoare a Legii nr. 141/2025, care reglementează măsurile fiscal-bugetare, a readus în prim-plan o temă extrem de sensibilă: modul în care statul percepe veniturile pensionarilor și limitele până la care poate aplica „austeritatea” fără a afecta grav o categorie socială vulnerabilă. Roxana Tudose, avocat partener al Cliza Law Office, subliniază în analiza sa că noua taxare a pensiilor ce depășesc suma de 3.000 de lei ridică întrebări serioase privind respectarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor.
Conform modificărilor aduse Codului fiscal prin Legea nr. 141/2025, pensionarii cu pensii mai mari de 3.000 de lei vor fi obligați să plătească contribuția la sănătate (CASS) pentru venitul care depășește acest prag. Aceasta înseamnă că, începând cu 1 august 2025, casele de pensii vor reține 10% din suma ce depășește limita stabilită, ceea ce va duce la o diminuare semnificativă a pensiilor nete pentru sute de mii de pensionari.
Este important de menționat că această măsură nu este una nouă, ci face parte dintr-o serie de încercări anterioare ale statului de a găsi surse suplimentare de finanțare pentru sistemul de pensii. Înainte de decembrie 2021, legislația era clară: pensionarii nu plăteau CASS pentru veniturile din pensii, iar aceste venituri nu erau supuse contribuțiilor la sănătate. Această reglementare reflecta atât realitățile sociale, cât și un principiu constituțional esențial: cei care au contribuit decenii la sistemul public de pensii trebuie să beneficieze de veniturile lor integrale, fără a suporta taxe suplimentare care să le afecteze traiul.
Schimbarea a survenit odată cu OUG nr. 130/2021, care a încercat să introducă o nouă formă de taxare pentru pensionarii cu pensii ce depășeau 4.000 de lei. Justificarea acestei măsuri era, din nou, legată de „echilibrarea bugetară”, dar nu avea un fundament constituțional solid. Curtea Constituțională a intervenit rapid, declarând aceste dispoziții neconstituționale prin decizia nr. 650/2022, stabilind că impunerea unei astfel de contribuții încalcă principiile egalității și protecției dreptului de proprietate asupra pensiei.
Legea nr. 141/2025 reintroduce un mecanism similar, dar cu un prag mai mic – 3.000 de lei. Justificarea este din nou legată de necesitatea unor măsuri de „austeritate”, însă efectul imediat este o reducere semnificativă a veniturilor pentru pensionarii care depind în totalitate de pensie pentru a-și asigura un trai decent. Cei cu pensii apropiate de acest prag sunt cei mai afectați, iar reținerea de 10% din sumele ce depășesc acest nivel va genera, în timp, o diminuare serioasă a resurselor disponibile zilnic.
Mai grav este faptul că această măsură contravine principiului contributivității, care este fundamentul sistemului public de pensii. Conform Legii nr. 360/2023, principiul contributivității stipulează că cuantumul pensiei trebuie să reflecte contribuțiile virate în timpul activității profesionale. Astfel, taxarea suplimentară a pensiilor mai mari echivalează cu penalizarea celor care au contribuit mai mult la sistem.
Noua reglementare creează o diferențiere inacceptabilă între pensionarii aflați în aceeași situație juridică. Introducerea unui prag de 3.000 de lei pentru aplicarea CASS doar pentru unii pensionari reprezintă o formă de discriminare, încălcând dispozițiile art. 16 alin. (1) din Constituție, care stipulează că cetățenii sunt egali în fața legii. Astfel, pensionarii care au contribuit mai mult sunt „pedepsiți” prin impunerea unei contribuții suplimentare, în timp ce altele categorii rămân scutite.
Contribuția de 10% se transformă, astfel, într-o ingerință directă în dreptul de proprietate asupra pensiei, considerată „bun” în sensul jurisprudenței CEDO. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că orice diminuare substanțială a unui venit de acest tip trebuie să fie justificată prin motive reale de interes public, proporționale cu scopul urmărit. În acest caz, statul nu oferă pensionarilor care plătesc această contribuție niciun beneficiu suplimentar în domeniul sănătății, ceea ce accentuează caracterul nejustificat al acestei măsuri.
Reacțiile în rândul pensionarilor au fost puternice, mulți dintre ei adresându-se instanțelor pentru recuperarea sumelor reținute. Au fost ridicate numeroase excepții de neconstituționalitate, iar Curtea Constituțională va trebui să decidă dacă statul a încălcat sau nu limitele impuse de legea fundamentală. Dacă CCR va da eficiență propriilor sale precedente, este foarte probabil ca prevederile Legii nr. 141/2025 să fie declarate neconstituționale, obligând statul să restituie toate sumele reținute nelegal.
Astfel, statul se află într-o situație paradoxală: pentru a obține resurse bugetare rapide, sacrifică drepturile unei categorii sociale vulnerabile, dar pe termen mediu se poate confrunta cu obligația de a plăti sume mult mai mari în urma deciziilor instanțelor. Acest ciclu de măsuri adoptate rapid și contestate subminează încrederea cetățenilor în politicile publice și în stabilitatea legislativă, esențiale într-un stat de drept.
În concluzie, discuția despre contribuția CASS aplicată pensiilor peste 3.000 de lei nu este doar o chestiune financiară. Este o problemă de respectare a principiilor constituționale, de corectitudine și proporționalitate, și de tratamentul cuvenit unei generații care a susținut, prin munca sa, sistemul public. Orice măsură fiscală poate fi discutată, dar atunci când statul lovește veniturile celor care depind integral de ele, este firesc ca cetățenii și instanțele să reacționeze. Dacă reacția va duce la declararea neconstituționalității acestor prevederi, efectele financiare asupra bugetului de stat vor fi considerabile, dar nu mai mari decât costurile sociale și morale deja generate.
