Psihologul Aurelia Marcoane: Revelionul nu e reset. Despre presiunile psihologice ale unui nou început
Finalul de an este adesea perceput ca un moment de cotitură, un prag simbolic care ne invită la reflecție și la stabilirea unor noi obiective. Însă, din perspectiva psihologului Aurelia Marcoane, această perioadă nu funcționează ca un simplu buton de resetare. Dimpotrivă, pentru mulți, Revelionul devine o sursă de presiune emoțională intensă, care poate activa anxietatea, autocritica și chiar mecanismele de autosabotaj.
Aurelia Marcoane, psiholog clinician și psihoterapeut integrativ, subliniază că listele de rezoluții, deși par a fi un instrument util de organizare, se transformă adesea într-un contract rigid cu sinele, bazat pe perfecționism și frica de eșec. Studiile publicate în „Journal of Clinical Psychology” arată că majoritatea rezoluțiilor sunt abandonate în primele luni ale anului, tocmai din cauza formulării lor globale și nerealiste, alimentate de presiunea externă.
„Aud frecvent în cabinet formulări precum: «În 2026 trebuie să reușesc să slăbesc, să câștig mai mult, să nu mai greșesc în relații, să fiu mai calm». Cuvântul ‘trebuie’ este un indicator clar al autoexigenței excesive. Psihic, acest tip de presiune activează anxietatea anticipatorie și duce la blocaj sau amânare”, a declarat Aurelia Marcoane.
Din punct de vedere clinic, această gândire de tip totul sau nimic, împreună cu obiectivele nerealiste, pot duce la evitarea emoțională. Când standardele sunt prea ridicate, creierul intră într-un mod de evitare, iar comportamentele de autosabotaj, cum ar fi procrastinarea sau auto-critica, devin mecanisme de protecție, nu de eșec.
Revelionul aduce cu sine un mesaj implicit: trebuie să fim bine, să ne bucurăm, să sărbătorim. În psihologie, acest fenomen este cunoscut sub numele de toxic positivity, care se referă la invalidarea emoțiilor negative prin impunerea artificială a optimismului. Datele Organizației Mondiale a Sănătății indică o creștere a simptomelor de anxietate și depresie în perioadele simbolice, iar specialiștii confirmă că presiunea de a afișa fericire poate agrava starea psihică.
„Mulți oameni îmi spun: «Nu am voie să fiu trist de Revelion» sau «Ar trebui să fiu recunoscător, dar nu simt nimic». Suprimarea emoțiilor reale nu le elimină, ci le mută în corp — sub formă de insomnie, iritabilitate, epuizare sau atacuri de panică”, a mai afirmat Aurelia Marcoane.
Conform acesteia, dintr-o perspectivă psihiatrică, evitarea emoțională este asociată cu activarea cronică a sistemului de stres și cu dificultăți în reglarea emoțională, ceea ce crește vulnerabilitatea la tulburări de dispoziție. Finalul de an declanșează, pentru mulți, un proces de autoevaluare severă, corelat cu compararea socială ascendentă — ne raportăm la cei care par mai realizați și ne invalidăm propriul parcurs.
„Bilanțul pe care îl facem la final de an este adesea construit pe lipsuri: ce nu am reușit, ce am ratat, unde am greșit. Această auto-critică constantă este un factor de menținere pentru depresie și anxietate și scade semnificativ stima de sine”, a precizat Aurelia Marcoane.
Cercetările arată că auto-critica severă este asociată cu recurența episoadelor depresive. Din acest motiv, abordările terapeutice moderne pun accent pe compasiunea față de sine, flexibilitatea cognitivă și redefinirea succesului în termeni personali, nu sociali. În loc să trateze Revelionul ca pe un restart forțat, psihologii recomandă o abordare mai realistă: obiective mici, emoții validate și o evaluare blândă a propriei vieți.
„Schimbarea reală nu începe cu presiune și promisiuni grandioase, ci cu înțelegerea limitelor și resurselor personale. Un nou început sănătos nu cere perfecțiune, ci continuitate și grijă față de sine”, a mai adăugat Aurelia Marcoane.
