Cristian Socol, analiză asupra poverii austerității inechitabile asupra pensionarilor: „Vedem în ultimele trei luni o scădere dramatică, record în ultimii 25 de ani, a puterii de cumpărare”
Obiectivul primordial al oricărui Guvern și al oricărei strategii de politici publice constă în maximizarea bunăstării societății, asigurând în același timp un mod sustenabil de dezvoltare. Într-o analiză dedicată publicației MEDIAFAX, profesorul universitar Cristian Socol discută despre fluctuația puterii de cumpărare asociate pensiei medii, relevând o tendință alarmantă. Aceasta constă în reducerea drastică a puterii de cumpărare, care a atins niveluri record, cele mai scăzute din ultimele 25 de ani, afectând profund situația financiară a pensionarilor.
Începând cu anul 2024, România a fost martora unei creșteri semnificative a puterii de cumpărare a pensionarilor, o situație care părea promițătoare la sfârșitul anului 2023, când 4.767.424 de pensionari, dintre care 649.049 cu contribuții în agricultură, așteptau soluții pentru a se adapta la creșterea prețurilor. În mod alarmant, 1.059.221 de vârstnici, reprezentând 22% din total, se aflau sub plafonul pensiei de 1.000 lei, iar 2.846.024, echivalent cu 60% din total, încadrându-se sub 2.000 lei lunar.
Indexarea pensiilor cu 13,8% de la 1 ianuarie 2024 a condus la o creștere a pensiei medii de la 2.010 lei în decembrie 2023 la 2.289 lei în ianuarie 2024. Începând cu luna septembrie, peste 3,8 milioane de vârstnici au beneficiat de recalcularea pensiei, cu o medie de creștere de 622 lei, conform estimărilor oficiale.
Pe de altă parte, Socol aduce în discuție și perspective externe, menționând criza din Iran ca exemplu unei țări cu potențial economic semnificativ, dar care se confruntă cu proteste masive cauzate de reducerea drastică a puterii de cumpărare. K, subliniind astfel importanța stabilității economice – o lecție relevantă pentru România.
În decembrie 2024, pensia medie a crescut impresionant la 2.803 lei, comparativ cu 2.010 lei în decembrie 2023, marcând o creștere de 40%. Aceasta evoluție a dus la îmbunătățirea considerabilă a situației sociale, estimându-se că 209.000 de vârstnici au fost scoși din riscul sărăciei, iar în total, 739.000 de persoane au ieșit din această categorie de vulnerabilitate.
Însă, în anul 2025, lucrurile s-au deteriorat brusc. Măsurile de austeritate implementate în a doua parte a anului, inclusiv majorarea TVA-ului și a accizelor, dar și înghețarea pensiilor, au dus la o explozie a inflației, care a crescut de la 5% la 10% în doar câteva luni. Această deteriorare rapidă a puterii de cumpărare, cea mai gravă din ultimel 25 de ani, va afecta sever 500.000 de pensionari, aducând un risc suplimentar de sărăcie.
Socol subliniază că soluțiile pentru o consolidare fiscal-bugetară de succes depind nu doar de măsuri economice stricte, ci de asigurarea unei distribuiri echitabile a poverii. Mobilizarea resurselor fără a împovăra cei cu venituri mici și medii este esențială pentru a menține stabilitatea socială. Ignorarea acestor aspecte nu face decât să amplifice riscurile politice și sociale în România.
