Isărescu avertizează asupra inflației Ormuz: „A generat șoc amplu”
Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a transmis marți un avertisment serios cu privire la evoluția inflației, menționând că în luna martie s-a produs o inversare a trendului descendent al inflației. Aceasta s-a datorat, în principal, tensiunilor exacerbate din Orientul Mijlociu și creșterii rapide a prețurilor petrolului, concomitent cu impactul negativ al ajustării fiscale asupra economiei. Isărescu a subliniat importanța termenului de „inflație Ormuz”, care se discută pe plan european, acest fenomen având efecte semnificative asupra prețurilor la energie, îngrășăminte, produse chimice, materii prime agricole și aluminiu.
Impactul scumpirilor în lanț asupra economiei
Guvernatorul BNR a remarcat o creștere abruptă a prețului îngrășămintelor și impactul acestora asupra ritmului de temperare a inflației. De asemenea, el a negat acuzațiile conform cărora Banca Națională ar fi manipulat cursul leu-euro prin intervenții de amploare pe piața valutară.
Isărescu a explicat că scumpirile pe piețele externe au generat o presiune suplimentară asupra inflației, care, în loc să continue să scadă, a fost impulsionată în direcția opusă. Această schimbare a avut un efect tangibil asupra consumatorilor și costurilor de trai, contribuind la deteriorarea puterii de cumpărare a populației.
Presiuni asupra salariilor și consumului
Cu toate acestea, guvernatorul a evidențiat faptul că inflația de bază, asupra căreia BNR poate interveni mai eficient, continuă să fie sub control. Isărescu a subliniat că în prezent, salariile se deteriorează în termeni reali, dar această stagnare poate avea rolul ei în lupta împotriva inflației, chiar dacă este dificilă din perspectiva celor afectați. Menținerea salariilor în acest context poate ajuta la moderarea cererii de consum, un factor important în temperarea inflaționistă.
Perspective economice optimiste, dar cu precauții
În ceea ce privește investițiile, Isărescu a declarat că, deși așteptările pentru viitor nu sunt optimiste, situația nu este nici dramatică. El a observat o accelerare a investițiilor în ultimele trimestre din 2025 și a exprimat speranța continuării acestei tendințe în anul 2026. Totuși, a existat o precizare importantă: viitorul economic al României depinde din ce în ce mai mult de stabilitatea politică și finanțările externe.
Isărescu a spus clar că România nu poate atinge simultan o corecție fiscală și o creștere economică bazată pe consum, subliniind astfel conflictul dintre aceste două direcții. Investițiile, pe de altă parte, ar putea oferi o soluție pentru o expansiune economică sustenabilă, fără a exacerba presiunile inflaționiste.
Declinul deficitului comercial și perspective favorabile pentru agricultură
Pe o notă mai pozitivă, Isărescu a menționat o scădere semnificativă a deficitului comercial, în special în a doua parte a anului 2025, atribuind această îmbunătățire condițiilor favorabile din agricultură și temperării cererii de consum. Potrivit său, soldul contului curent s-a redus, indicând o tendință pozitivă, așteptându-se ca România să beneficieze de un an agricol favorabil și în 2026.
Aceste declarații reflectă complexitatea situației economice din România, subliniind în același timp provocările cu care se confruntă țara, dar și perspectivele de dezvoltare pe termen lung.
