„`html
„Euro s-ar fi făcut 4,4 lei”. Isărescu respinge acuzațiile că BNR ar fi manipulat cursul leu-euro prin vânzări masive de valută
Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a dezmințit marți acuzațiile conform cărora banca centrală ar fi intervenit în mod manipulativ pe piața valutară, influențând cursul leu-euro prin vânzări semnificative de valută. El a subliniat că datele despre rezervelor internaționale indică clar contrariul, BNR intervenind în principal pentru a cumpăra valută, nu pentru a o vinde.
Declarațiile guvernatorului au fost făcute în cadrul prezentării Raportului privind inflația pentru luna mai 2026, un document aprobat de Consiliul de administrație al BNR, care menține dobânda-cheie la 6,50% pe an. Isărescu a explicat că pentru a menține cursul artificial scăzut, BNR ar fi trebuit să vândă cantități mari de valută, fapt ce contrazice creșterea rezervelor internaționale observate, care s-au majorat cu aproximativ 40 de miliarde de euro în ultimii cinci ani.
El a atras atenția asupra riscurilor asociate unei vânzări directe masive de valută pe piață, menționând că o astfel de acțiune ar putea provoca o apreciere bruscă a leului, urmată de fluctuații destabilizatoare. În acest context, stabilitatea cursului nu este rezultatul intențiilor de manipulare, ci al unei politici economice active, menținând variațiile cursului într-un cadru controlat.
Isărescu a adus în discuție analogia cu „Dutch Disease”, un fenomen economic în care aprecierea valorii monedei naționale afectează negativ competitivitatea exportatorilor. El a exemplificat această situație prin veniturile din gaze ale Olandei, care au exercitat presiune pe industria sa manufacturieră, sugerând că România ar trebui să evite un scenariu similar.
Guvernatorul a subliniat că intervențiile BNR din 2026 au fost mult mai reduse comparativ cu cele din perioada aprilie-mai 2025, când presiunea asupra cursului era semnificativ mai mare. De asemenea, el a punctat că nivelul rezervelor permite o flexibilitate sporită a leului, subliniind că această flexibilitate depinde de factori externi precum corecția fiscală și stabilitatea politică a țării.
Este important de menționat că piețele sunt extrem de sensibile la aceste aspecte, iar Isărescu a declarat: „Stabilitate politică, să avem cât mai repede un guvern, și continuarea corecției fiscale” sunt fundamentale pentru menținerea stabilității economice.
Simultan, BNR a revizuit prognoza de inflație pentru sfârșitul anului 2026, crescând-o de la 3,9% la 5,5%, având în vedere impactul șocului energetic legat de conflictele din Orientul Mijlociu. Aceasta indică așteptările băncii centrale că inflația nu va reintra în intervalul țintit până în 2027, când estimările sugerează un nivel de 2,9% pentru luna decembrie.
„`
