Magistrala feroviară Cluj – Oradea: Progrese semnificative către finalizare
Lucrările de modernizare și electrificare pe primele două sectoare ale magistralei feroviare Cluj-Napoca – Oradea, în special între Cluj și Poieni, au avansat semnificativ, atingând un stadiu fizic de aproximativ 70% pentru un total de 65 de kilometri de cale ferată dublă. Aceste informații au fost confirmate de Horațiu Cosma, secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, în urma unei vizite recente pe teren. Proiectul, parte integrantă din Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), progresează într-un ritm constant, toate lucrările având ca focalizare îmbunătățirea infrastructurii critice, incluzând terasamentele, podurile și consolidările necesare pentru un transport feroviar eficient.
În prezent, pe un fir de circulație, șina este deja complet montată, în timp ce pe parcursul celuilalt fir, s-au efectuat lucrări de instalare a traversele și a primului strat de piatră spartă pe o distanță de aproximativ 30 de kilometri. Autoritățile își exprimă optimismul cu privire la atingerea jalonului european din luna august 2026, care prevede montarea pachetului șină-traversă pe 90% din lungimea celor două loturi, consolidând astfel angajamentul față de acest proiect major de infrastructură.
Obiective și provocări în cadrul PNRR
Potrivit surselor oficiale, principala țintă rămâne redeschiderea completă a circulației pentru pasageri și marfă în anul 2027. Această linie va susține, de asemenea, viitorul tren metropolitan din Cluj. Colaborarea strânsă între autorități – inclusiv CFR, Agenția de Mediu și primăriile locale – este esențială pentru finalizarea exproprierilor și relocarea utilităților de care depind lucrările, și mai ales în zonele critice, cum ar fi Tăietura Turcului din Cluj-Napoca.
În ciuda progreselor, Horațiu Cosma a semnalat blocajele birocratice aduse de Autoritatea Feroviară Română (AFER), pe care le-a denumit „AFER-izare”. Aceste blocaje generează frustrare în rândul constructorilor, care se confruntă cu proceduri excesive și lipsă de predictibilitate, împiedicând avansarea lucrărilor. De exemplu, anumite firme nu pot efectua lucrări esențiale pe șantiere fără certificat AFER, ceea ce a determinat o situație paradoxală care ar putea întârzia finalizarea proiectului.
Beneficiile investiției în infrastructură feroviară
Investiția în modernizarea și electrificarea liniei feroviare aduce cu sine numeroase beneficii importante pentru transportul din regiune. Această modernizare va permite trenurilor de călători să circule cu viteze de până la 120 km/h, iar cele de marfă cu 80 km/h, asigurând astfel un serviciu mai rapid și eficient. Gările vor fi complet reabilitate și digitalizate, oferind accesibilitate sporită pentru persoanele cu mobilitate redusă.
De asemenea, proiectul are un impact ecologic pozitiv, contribuind la reducerea emisiilor poluante prin eliminarea tracțiunii diesel și eficientizarea energetică a clădirilor din stații. Astfel, șantierele nu doar că îmbunătățesc infrastructura, dar contribuie și la obiectivele de dezvoltare durabilă ale României.
Circulație pe lotul 1
La începutul acestui an, Asociația Pro Infrastructură a ridicat speranțe că, în curând, vom putea circula cu trenul pe primii 30,411 kilometri modernizați ai lotului 1, ce se întinde între Cluj-Napoca și Aghireșu. Chiar dacă reluarea traficului se va face fără electrificare, acest prim tronson dintre cele patru planificate spre Oradea este un semn pozitiv pentru viitoarea conectivitate a regiunii și pentru întregul proces de modernizare a căilor ferate.
Câteva dintre aspectele tehnice finale, cum ar fi consolidarea podului din Cluj, sunt în curs de execuție, după ce s-au păstrat pilele existente, urmând a fi renovată doar partea superioară a construcției. Astfel, se demonstrează angajamentul continuu al autorităților față de modernizarea transportului feroviar și asigurarea eficienței acestuia pe termen lung.
