Demolarea fostei Mori Prohaska: un capitol închis pentru patrimoniul industrial al Timișoarei
Demolarea fostei Mori Prohaska, situată pe Splaiul Nicolae Titulescu și deținută de Tender Imobiliare, a stârnit un val de reacții în mediul public, punând în discuție soarta patrimoniului industrial al Timișoarei. Considerată de specialiști un veritabil simbol al industriei de morărit din oraș, clădirea a fost supusă procesului de desființare pe baza unei autorizații din 2014, prelungită în 2025.
Acuzațiile aduse privind această demolare vizează nu doar dispariția unei clădiri cu o încărcătură istorică considerableă, ci și lipsa de acțiune a instituțiilor responsabile în salvarea acestui vital sector al identității locale. Organizația non-guvernamentală Arhabito a fost printre primele entități care au tras un semnal de alarmă încă din 7 iulie, când demolările au început efectiv. Acesta a lansat o petiție pe rețelele de socializare, atrăgând atenția asupra importanței conservării acestei clădiri, care are o valoare arhitecturală și istorică incontestabilă.
„Dispariția acestui edificiu va însemna ștergerea unei părți esențiale din memoria industrială a Timișoarei”, a declarat un reprezentant al ONG-ului. Acesta argumentează că orașele europene care își protejează patrimoniul industrial demonstrează că este posibilă o dezvoltare urbană armonioasă, respectând totodată istoria locului. Din păcate, Timișoara se pare că tinde mai mult spre profitul pe termen scurt, ignorând resursele valoroase pe care patrimoniul istoric le poate oferi.
În ciuda apelurilor din partea organizațiilor locale și a specialiștilor, direcțiile competenței și-au menținut poziția, demontând astfel șansele de salvare a fostei mori. Reprezentanții Direcției Județene pentru Cultură Timiș au explicat că autorizația de demolare a fost confirmată legal, chiar dacă retroactiv verdictul privind includerea clădirii în patrimoniul cultural a venit prea târziu.
Directorul acestei instituții, Sorin Predescu, a comentat pe rețelele sociale că, deși autorizația de demolare a fost emise corect din punct de vedere legal, problema de fond rămâne una morală. El subliniază necesitatea reexaminării procedurilor prin care clădirile de patrimoniu sunt incluse, sau nu, în planurile de urbanism, amintind că istoria clădirii a fost ignorată.
Viceprimărița Timișoarei, Paula Romocean, a recunoscut că discuțiile despre salvarea Morii Prohaska au venit tardiv, menționând că primăria nu putea refuza emiterea autorizației în lipsa unei propuneri oficiale de clasare a clădirii. „Ne facem cu toții ‘mea culpa’ ca societate. Este esențial să ne asumăm responsabilitatea pentru păstrarea patrimoniului industrial”, a adăugat aceasta.
Pe fondul acestor disputele, procesul demolării continuă, ridicând întrebări cu privire la capacitatea locala de a proteja și valorifica patrimoniul industrial. Între timp, compania care efectuează demolările a fost sancționată de Garda de Mediu Timiș cu o amendă de 15.000 de lei pentru poluarea generată de praful rezultat în urma operațiunilor de demolare.
