Cristian Socol: Economia reală suferă. Despre dezindustrializarea accelerată și deteriorarea capitalului autohton în România
Starea economiei românești se caracterizează printr-o degradare severă. Consumerismul a intrat pe o pantă descendentă, investitorii se țin deoparte iar în sectorul privat, sumele alocate în investiții străine au scăzut cu 25%. De asemenea, producția industrială continuă să se restrângă, iar sectorul Horeca se confruntă cu dificultăți tot mai mari. Aceasta este concluzia profesorului universitar Cristian Socol, ce oferă o analiză detaliată a situației economice actuale în România.
Într-un peisaj economic marcat de măsuri și politici dăunătoare, activitatea capitalului autohton, în special a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri), este serios afectată. Acestea se confruntă cu un deficit acut de de resurse, ținând cont de stagnarea sau amânarea implementării unor măsuri esențiale pentru relansarea economică. Scăderea activității la nivel macroeconomic se traduce printr-o reducere la nivel microeconomic, ceea ce determină România să se îndepărteze de viteza de convergență către economiile avansate din Uniunea Europeană.
Analiza dezvăluie câteva tendințe macroeconomice alarmante, sugerând că țara noastră traversează un proces accelerat de dezindustrializare, iar capitalul autohton înregistrează o deteriorare semnificativă, cu implicații negative asupra potențialului economic și stabilității sociale. Un indicator crucial al acestei crize îl constituie pierderea locurilor de muncă, un semn al instabilității economice și sociale.
Recent, Eurostat a publicat date care confirmă gravitatea situației: o scădere de 1,1% în primul trimestru din 2026 comparativ cu aceeași perioadă din 2025, singurele țări dintre cele membre ale Uniunii Europene pentru care se înregistrează o reducere a PIB-ului sunt România și Irlanda. În contrast, Polonia a crescut cu 3,5%, Bulgaria cu 3,1% și Cehia cu 2,2%. Aceste statistici îngrijorătoare evidențiază stagnarea și regresia economică a României după o perioadă în care se afla în fruntea creșterilor economice pe continent.
Contrar declarațiilor oficiale care sugerează o redresare economică, economia reală se zbate într-o criză profundă. Măsurile din Planul de Relansare, inițiate în septembrie 2025, nu sunt puse în aplicare integral, iar stimulentele pentru IMM-uri sunt aproape inexistente, programele de finanțare fiind suspendate progresiv. Instituții cu tradiție în sprijinul companiilor românești au fost fie închise, fie restricționate, în timp ce eforturile s-au concentrat pe inițiative noi care nu oferă rezultate concrete.
În această atmosferă critică, datele oficiale arată că în ultimul an s-au pierdut 60.100 de locuri de muncă, 83% dintre acestea provenind din sectorul industrial. De asemenea, consumul se află pe o traiectorie de scădere continuă, o tendință ce durează deja zece luni. Ultimele statistici evidențiază o dezindustrializare accelerată, cu o scădere semnificativă a producției industriale în ultimele cinci luni, iar 83% dintre cele 30 de subramuri industriale au înregistrat scăderi comparativ cu anul precedent.
Capitalul autohton este afectat în mod grav, IMM-urile se confruntă cu perspective sumare, majoritatea raportând performanțe slabe în 2025 comparativ cu 2024. Doar 16,5% dintre acestea consideră că mediul de afaceri este favorabil dezvoltării, iar o proporție alarmantă de 69 de firme se închid zilnic, cu 8291 de falimente înregistrate doar în primele patru luni din 2026.
Scăderea stimulilor economici a afectat profund IMM-urile, iar cele care odată au fost competitive acum se confruntă cu o deteriorare rapidă. Rata creditelor neperformante a crescut la 5,6%, cu un impact mai sever asupra firmelor mici. Pe de altă parte, companiile performante, deși contribuie semnificativ la economia românească, nu accesează creditare, ceea ce limitează perspectivele de investiții și expansiune.
În fața acestor provocări, este esențială reducerea birocrației și implementarea urgentă a măsurilor de stimulare prevăzute în Planul de Relansare Economică. Impactul marginal asupra bugetului este compensat de efectele pozitive în economie. Este nevoie de un program de relansare a IMM-urilor axat pe garantarea capitalului pentru investiții și exporturi, precum și de inițiative de digitalizare și integrare în piețele internaționale.
România nu mai poate ignora realitățile economice actuale; este imperios necesar să acționeze rapid pentru a evita o deteriorare și mai profundă a economiei sale.
