Teatrul Absurdului în Sectorul Energetic Românesc
Într-o lume ideală, ministrul energiei ar trebui să fie gardianul eficienței și al accesului la resurse energetice la prețuri rezonabile pentru cetățenii săi. Însă, în România, acest rol pare să fie mai degrabă unul de portavoce a unor explicații tardive și neconvingătoare pentru situații de criză prelungite. După mai bine de o lună de zile în care România a deținut titlul nedorit de una dintre cele mai scumpe piețe spot de energie din Europa, ministrul energiei, Sebastian Burduja, a decis să împărtășească niște „explicații”.
Explicațiile sunt un amestec eclectic de factori tehnici și naturale, de la temperaturi ridicate care pompează consumul, la producția scăzută de energie hidro și eoliană. Se pare că natura nu a primit memo-ul despre cum ar trebui să se comporte pentru a menține prețurile energiei sub control. Mai mult, se adaugă și probleme de interconexiune și revizii neplanificate ale centralelor nucleare, care, surpriză, contribuie și ele la acest spectacol al scumpirilor.
Un Carusel de Neputință și Promisiuni
Ministrul Burduja a detaliat o serie de factori care țin prețurile sus, mult peste cele din Germania sau Franța. Printre acestea se numără producția scăzută de energie eoliană, utilizarea la maximum a interconexiunii Austria-Ungaria și, bineînțeles, reviziile neplanificate. Toate acestea sunt prezentate cu un aer de fatalitate, ca și cum România ar fi un simplu spectator la propriul dezastru energetic.
Și, ca să nu rămânem doar la nivelul problemelor, ministrul ne asigură că sunt în curs de desfășurare investiții majore în energie regenerabilă și în creșterea capacității de interconexiune. Totuși, aceste investiții sunt blocate, iar construirea de reactoare nucleare și alte soluții majore necesită ani de zile. Este un ciclu aparent infinit de promisiuni și întârzieri, în care cetățeanul de rând este cel care suferă.
Concluzii într-un Peisaj de Incertitudine
În ciuda acestor explicații și asigurări, realitatea este că prețurile mari la energie reflectă din nou lipsa de investiții și de acțiune proactivă în sectorul energetic. Este un tablou sumbru, în care promisiunile de ameliorare sunt întotdeauna în viitor, iar prezentul este dominat de scumpiri și explicații insuficiente. România rămâne astfel prinsă într-un vârtej de scumpiri și justificări, în așteptarea unor zile mai bune care sunt întotdeauna la orizont, dar niciodată suficient de aproape.
Sursa: Mediafax
