Deficitul comercial cu China a urcat la 8,4 miliarde de euro în 2025
Pentru fiecare euro de mărfuri pe care România le vinde în China, importă produse de aproape 13 euro. Deficitul comercial bilateral a ajuns în 2025 la aproximativ 8,4 miliarde de euro, reprezentând peste un sfert din întregul deficit comercial al țării.
România a importat anul trecut din China bunuri de circa 9,1 miliarde de euro, în creștere cu 16,2% față de anul anterior, în timp ce exporturile către piața chineză au stagnat la numai 715 milioane de euro. Diferența a adâncit deficitul cu aproximativ 1,27 miliarde de euro față de 2024, iar importurile sunt acum de 12,7 ori mai mari decât exporturile, față de un raport de 10,9 la 1 în anul precedent.
Un sfert din deficitul total de bunuri al României
România a încheiat anul 2025 cu un deficit comercial total de 32,74 miliarde de euro. Relația comercială cu China generează, singură, aproximativ un sfert din acest deficit de bunuri.
Dezechilibrul nu provine însă în principal din comenzile de pe platformele online. Datele arată că este vorba în primul rând de o dependență industrială.
Echipamentele electrice și utilajele domină importurile
Doar trei categorii au reprezentat în 2025 aproximativ 5,04 miliarde de euro, adică 55% din toate importurile României din China: echipamente electrice – 1,87 miliarde de euro; mașini și utilaje – 1,6 miliarde de euro; calculatoare și produse electronice – 1,57 miliarde de euro.
Urmează produsele din construcții metalice, cu 707 milioane de euro, cauciucul și masele plastice, produsele chimice, autovehiculele, textilele și produsele metalurgice. Importurile de automobile chinezești au ajuns singure la aproximativ 345 de milioane de euro.
România exportă lemn și componente, importă tehnologie
Principala categorie exportată de România în China în 2025 a fost lemnul și produsele din lemn, în valoare de 118 milioane de euro. Au urmat calculatoarele și produsele electronice, cu 115 milioane de euro, echipamentele electrice, cu 109 milioane, mașinile și utilajele, cu 96 de milioane, și produsele metalurgice, cu 68 de milioane de euro.
Primele cinci categorii însumează valori foarte mici în comparație cu importurile chinezești din aceleași sectoare. România ajunge astfel să exporte în mare parte resurse, componente și bunuri intermediare, în timp ce importă volume mult mai mari de produse industriale și tehnologice cu valoare ridicată. Exporturile românești au scăzut cu 0,6%, în timp ce importurile au crescut cu peste 16%.
Paradoxul României: deficitul total scade, cel cu China explodează
La nivelul întregii economii, România a reușit în 2025 să își reducă ușor deficitul comercial. Exporturile totale au crescut cu 4,2%, la 96,6 miliarde de euro, iar importurile au avansat cu 2,6%, la 129,35 miliarde de euro. Deficitul comercial a coborât cu aproximativ 673 de milioane de euro, la 32,74 miliarde.
În relația cu China s-a întâmplat exact invers: exporturile au stagnat, importurile au accelerat, iar deficitul a crescut cu peste un miliard de euro. O parte din importuri reprezintă utilaje și componente necesare companiilor românești și pot contribui la investiții și producție. Problema apare însă atunci când dezechilibrul persistă și se adâncește, iar economia nu reușește să construiască suficiente produse și companii capabile să intre pe piața chineză.
O posibilă portiță pentru exporturile românești
Un prim pas spre extinderea exporturilor a venit din sectorul agroalimentar. China a deschis accesul pentru anumite produse lactate românești, ceea ce permite companiilor eligibile să exporte inclusiv brânzeturi, lapte praf, produse din zer și alte produse obținute din lapte de vacă, oaie sau capră. Sunt discutate și oportunități pentru cereale și produse procesate din carne de porc.
Chiar și o creștere importantă a exporturilor agroalimentare ar avea însă nevoie de timp și de volume foarte mari pentru a modifica substanțial o diferență de 8,4 miliarde de euro. Miza reală este dezvoltarea unor exporturi cu valoare adăugată mai mare și accesul companiilor românești la piața chineză într-un moment în care fluxul în sens invers crește mult mai repede. În 2025, cifra care sintetizează cel mai bine dezechilibrul rămâne cea de 12,7 la 1: pentru fiecare euro de produse românești ajuns în China, aproape 13 euro de produse chinezești au intrat în România.
