Prognoze privind iarna 2026-2027: temperaturi scăzute și prețuri record la gaze
Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, a declarat marți, în cadrul unei conferințe de presă organizate la finalul ședinței Comandamentului Energetic Național, că primele estimări indică faptul că sezonul rece care urmează va avea anumite momente de temperaturi scăzute. Oficialul a precizat că analiza detaliată a prognozelor va fi realizată în zilele următoare sau cel târziu săptămâna viitoare, într-o ședință dedicată exclusiv iernii și gazelor naturale, care va avea loc la sediul Transgaz.
Demnitarul a dat asigurări că autoritățile urmăresc evoluțiile stocurilor de gaze, descrise drept centuri de siguranță, și analizează măsurile optime de implementat. Potrivit acestuia, nu se pune în discuție, sub nicio formă, securitatea aprovizionării, dar instituțiile rămân în alertă.
Prețuri record pe piața internațională și protecția consumatorilor casnici
Cristian Bușoi a admis că situația gazelor naturale reprezintă următoarea provocare majoră, iar prețurile sunt estimate să crească. Oficialul a menționat că indicele TTF se află deja la niveluri foarte ridicate, la recorduri nemaiîntâlnite nici măcar la începutul crizei din 2022. Printre cauzele invocate se numără închiderea Strâmtoarea Ormuz, pagubele produse de primele bombardamente în Qatar, care afectează capacitățile de producție, și efectele conflictului din Ucraina.
În ceea ce privește consumatorii casnici, secretarul de stat a reiterat că aceștia sunt protejați în fața unei eventuale creșteri a prețului conform OUG nr. 12/2026. Mecanismul reglementat obligă producătorii să livreze anumite cantități de gaze din producția internă la 110 lei/MWh către furnizorii care deservesc consumatorii casnici și către producătorii de energie termică. Bușoi a precizat că aceste prețuri nu se vor regăsi la populație până la finalul iernii și începutul primăverii, dar a adăugat că prețurile la care industria și marii consumatori se aprovizionează nu sunt indiferente autorităților.
Nivelul depozitelor de gaze și apelul la înmagazinare suplimentară
Potrivit secretarului de stat, România se află în prezent la un nivel de umplere a depozitelor de 73,57%, peste media europeană și în grafic pentru cantitățile minime cerute de legislația europeană și națională. Cu toate acestea, oficialul a făcut apel, împreună cu directorul general al Transgaz și cu alți colegi, la producători și furnizori să realizeze o înmagazinare a gazului natural peste limitele minime.
Bușoi a explicat că, în cazul în care nu vor exista cantități suficiente, România s-ar putea afla în situația de a importa de pe piața SPOT în timpul iernii și al primăverii, la prețuri foarte ridicate, scenariu pe care autoritățile doresc să îl evite. El a menționat că, deși anul trecut nu s-a atins nivelul de consum din anii anteriori și nu s-au consumat depozitele, acestea rămân centuri de siguranță care oferă confortul că nu se va intra într-un stres al cantităților și al prețurilor mari.
Starea de alertă energetică și situația reactoarelor de la Cernavodă
România se află în stare de alertă energetică din 1 august 2026, după oprirea primului reactor de la Cernavodă, cu o capacitate de 700 MW, din cauza debitelor foarte scăzute ale Dunării. Această situație a dus și la înjumătățirea producției celor două hidrocentrale de pe fluviu de la intrarea în țară, care au o cotă de 10-15% din totalul generat la nivel multianual.
Pe 13 august a fost oprit și al doilea reactor al centralei, care asigură în condiții normale de funcționare aproximativ 20% din producția națională de energie. Deficitul a fost acoperit și din producția de energie pe bază de gaze. Centrala de la Cernavodă este operată de Nuclearelectrica, companie controlată de stat prin Ministerul Energiei, cu 82,49% din acțiuni.
Starea de alertă a fost prelungită pentru 30 de zile începând din 30 august 2026, prin Hotărârea nr. 21 din 28 august 2026. Autoritățile au constatat menținerea condițiilor care au determinat declararea stării de alertă, raportat la debitul Dunării la intrarea în țară, care era la Baziaș de aproximativ 1.350 mc/s. Deși era prognozată o creștere temporară până la aproximativ 1.600 mc/s în perioada 30-31 august, valoarea rămâne mult sub media multianuală a perioadei, cu o probabilitate ridicată de reluare a scăderii în prima decadă a lunii septembrie, în lipsa unor precipitații semnificative în bazinul Dunării.
