De unde au venit importurile de energie electrică după declararea stării de alertă în România
România a beneficiat de importuri rapide de energie electrică prin interconectările pieței unice europene după ce producția națională a scăzut din cauza secetei în bazinul Dunării, care a dus la reducerea volumelor generate de hidrocentrale, dar și din cauza opririi reactoarelor nucleare de la Cernavodă. Explicația vine de la conducerea Transelectrica, operatorul național de sistem și transport al energiei electrice.
Statutul de membru al Uniunii Europene, implicit cel de participant la piața unică europeană a energiei, permite României activarea unor mecanisme menite să acopere în timp real deficitul de energie din capacitățile interne de producție cu importuri automate, implicite, fără negocieri sau licitații între părți, din statele membre în care există un surplus, a transmis conducerea Transelectrica.
Centrala de la Cernavodă asigură, în condiții normale de funcționare, aproximativ 20% din producția națională de energie și este operată de Nuclearelectrica, companie listată la Bursa de Valori București și controlată de stat, prin Ministerul Energiei, cu 82,49% din acțiuni.
În răspunsul semnat de cei patru membri ai Directoratului Transelectrica, inclusiv președintele Ștefăniță Munteanu, sunt detaliate procedurile și mecanismul care s-a activat în cazul importurilor necesare pentru susținerea consumului național. Operatorul național este de asemenea o companie listată și controlată de stat, prin Secretariatul General al Guvernului.
„Schimburile comerciale de import/export de energie electrică se realizează în limita capacităților transfrontaliere disponibile din punct de vedere tehnic, care sunt alocate participanților prin mecanisme de piață, în mod explicit sau implicit, în funcție de graniță și de orizontul de timp pentru care se realizează tranzacțiile”, au transmis șefii Transelectrica.
Potrivit oficialilor, în cazul alocării explicite, capacitatea de transport este câștigată de participanți prin licitație, iar energia necesară este achiziționată ulterior prin intermediul piețelor de energie electrică. Acest tip de alocare este utilizat, în general, în cazul alocărilor pe termen lung, anual sau lunar.
În cazul alocării implicite, capacitatea de transport și energia sunt tranzacționate împreună prin mecanismul de cuplare a piețelor la nivel zilnic și intrazilnic, algoritmul pieței cuplate calculând automat fluxurile de energie care pot circula din zonele cu prețuri mai mici către zonele cu prețuri mai mari, în limita capacităților de transport disponibile.
„În cazul României, granițele România – Ungaria și România – Bulgaria sunt integrate în cuplarea unică a piețelor pentru ziua următoare și pentru piața intrazilnică, alocarea pe aceste orizonturi de timp fiind de tip implicit. În perioada august – septembrie 2026, fluxurile transfrontaliere rezultate din funcționarea cuplată a piețelor zilnice și intrazilnice reprezintă aproximativ 70 – 75% din totalul schimburilor comerciale de import la nivelul României. Surplusul de energie provine din întreaga piață cuplată europeană și este direcționat către zona deficitară, pe baza algoritmului de maximizare a bunăstării sociale”, au transmis membrii Directoratului Transelectrica.
Schimburile comerciale pe graniță, direcție și orizont de timp se regăsesc pe ENTSO-E, platforma de transparență la nivel european, au precizat oficialii.
În esență, atunci când se activează acest mecanism, chiar dacă energia intră prin Ungaria sau Bulgaria, asta nu înseamnă că aceasta a fost produsă în acel stat membru, a explicat Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă.
„România cumpără energie printr-o piață europeană comună. Când avem nevoie de energie, sistemul găsește oferte disponibile și stabilește pe unde poate intra energia în țară. În august–septembrie 2026, aproximativ 70–75% din importurile comerciale au fost stabilite prin acest mecanism pentru piața de a doua zi și cea din aceeași zi. Chiar dacă energia intră prin Ungaria sau Bulgaria, asta nu înseamnă că a fost produsă acolo”, a detaliat expertul.
Conform datelor analizate de Dumitru Chisăliță din platforma ENTSO-E, pentru perioada 26 august–24 septembrie 2026, energia măsurată la frontieră arată astfel: Bulgaria → România – 624 GWh, Ungaria → România – 187 GWh, Serbia → România – 17,3 GWh. În același interval, România a trimis energie și în sens invers: 68,6 GWh spre Bulgaria, 71,2 GWh spre Ungaria și 166 GWh spre Serbia.
„Diferența lor rezultă cantitatea netă care a rămas în România provenind din țara vecină, dar fără să știm dacă a fost produsă acolo sau a venit din altă țară”, a explicat Dumitru Chisăliță.
