Banca Mondială: România face cea mai ambițioasă ajustare fiscală din regiune, dar economia va scădea în 2026
România va înregistra în 2026 cea mai ambițioasă ajustare fiscală din regiunea Europei și Asiei Centrale, cu o reducere a deficitului bugetar de aproape două puncte procentuale, până la 6% din PIB. Ajustarea se va baza pe măsuri privind veniturile și pe un control mai strict al cheltuielilor curente, potrivit unui raport actualizat privind perspectivele economice regionale, publicat de Banca Mondială.
În același timp, investițiile publice rămân la un nivel ridicat, de aproximativ 8% din PIB, iar fondurile europene finanțează peste 70% din cheltuielile de investiții, se arată în document.
Contracție economică estimată la 0,5% în 2026
Banca Mondială estimează că economia României se va contracta cu 0,5% în 2026, pe fondul consolidării fiscale și al costurilor mai ridicate cu energia. Instituția notează că, deși costurile de împrumut ale statelor au crescut în Europa și Asia Centrală pe fondul preocupărilor privind sustenabilitatea fiscală, creșterea mai moderată a costurilor de finanțare pentru România ar putea reflecta o îmbunătățire a percepției pieței asupra eforturilor de consolidare fiscală.
Potrivit prognozei, economia ar urma să revină pe creștere în anii următori, susținută de redresarea veniturilor reale și de încetinirea inflației, cu un avans de aproximativ 1,7% în 2027 și de 2% în 2028. Consolidarea fiscală va continua însă să tempereze cererea internă, în condițiile tranziției către un model de creștere bazat pe investiții.
Singura economie din regiune în scădere
România ar urma să fie singura economie din Europa Centrală menționată în raport care va înregistra o contracție în 2026. Pentru comparație, Banca Mondială estimează o creștere de 2,6% pentru Bulgaria, 2,2% pentru Croația și 3,6% pentru Polonia.
La nivel regional, economia Europei și Asiei Centrale este estimată să încetinească de la 2,6% în 2025 la 2,2% în 2026, pe fondul prețurilor mai ridicate la energie, al incertitudinii sporite și al expansiunii mai slabe a principalilor parteneri comerciali. Excluzând Rusia, creșterea regională ar urma să încetinească de la 3,7% la 3%.
Progrese în reforme și proiecte energetice
Raportul notează progresele României în implementarea unor reforme în domeniile digital, fiscal și energetic. În sectorul gazelor naturale avansează proiectul Neptun Deep, cu investiții estimate la aproximativ patru miliarde de euro, iar producția este așteptată să înceapă în 2027.
Dependența de sectorul auto, un risc major
Un risc pentru economia românească îl reprezintă în continuare dependența de industria auto și de evoluția pieței europene. Sectorul auto este responsabil pentru aproximativ 17% din exporturile de mărfuri ale României, ceea ce expune economia la încetinirea industriei auto europene și la intensificarea concurenței externe.
La nivel regional, Banca Mondială avertizează că ritmul slab de creștere din Uniunea Europeană și competiția internațională afectează exporturile și activitatea industrială, în special lanțurile de producție din industria auto.
Inteligența artificială, între potențial și riscul adoptării insuficiente
Raportul acordă o atenție importantă inteligenței artificiale, considerată o posibilă soluție pentru compensarea declinului productivității și a presiunilor demografice. Aproximativ unul din cinci angajați din Europa și Asia Centrală are un loc de muncă expus în mod semnificativ la AI, în special angajații tineri și cu un nivel ridicat de educație. În schimb, mai puțin de una din zece firme utilizează în prezent AI, în principal pentru sarcini de bază.
Banca Mondială consideră că regiunea dispune de avantaje importante pentru dezvoltarea AI, precum acoperirea aproape universală a rețelelor mobile, costuri energetice favorabile și un bazin consistent de specialiști tehnici. Adoptarea este însă frânată de nivelul insuficient al competențelor educaționale și manageriale, de accesul limitat la capacitate de calcul și de lipsa unor sisteme de date integrate și interoperabile.
„Principalul risc pentru următorul deceniu este probabil adoptarea și adaptarea insuficientă la AI în regiune, nu adoptarea excesivă”, avertizează instituția, care recomandă extinderea accesului la capacitate de calcul la prețuri accesibile, dezvoltarea competențelor și atragerea unor fluxuri mai mari de capital privat.
