Nuclearelectrica estimează un profit brut de 1,4 miliarde de lei, cu 41,5% sub nivelul bugetat, din cauza secetei de pe Dunăre
Nuclearelectrica se confruntă cu o situație fără precedent în istoria sa operațională, determinată de seceta severă de pe Dunăre, care a redus nivelul fluviului sub pragul necesar pentru răcirea reactoarelor de la Cernavodă. Compania a propus acționarilor, pentru ședința Adunării Generale a Acționarilor din 29 octombrie, rectificarea Bugetului de Venituri și Cheltuieli pe anul 2026, care prevede o scădere semnificativă a profitului estimat.
Rectificarea bugetară estimează o erodare a profitabilității cu 41,5% față de nivelul aprobat inițial, pe fondul diminuării veniturilor totale cu 14,9% și al creșterii cheltuielilor totale cu 3,6%. Profitul brut estimat se situează la aproximativ 1,4 miliarde de lei, iar profitul net la circa 1,2 miliarde de lei. Producția centralei de la Cernavodă este estimată să scadă cu aproximativ 25,7%.
Oprirea reactoarelor, cauzată de debitul redus al Dunării
Unitatea 2 a fost oprită în perioada 4-30 mai, pentru un total de 624 de ore, ca urmare a unei defecțiuni tehnice la transformatorul de evacuare a puterii. Reducerea semnificativă a debitului fluvial al Dunării a determinat apoi oprirea controlată a Unității 1 începând cu 28 iulie și a Unității 2 începând cu 13 august. În cazul celei de-a doua unități, intervențiile derulate nu au mai putut menține un nivel optim al apei în bazinul de aspirație al pompelor de răcire a condensatoarelor turbinei.
Compania estimează că ambele unități vor fi reconectate la Sistemul Energetic Național începând cu data de 1 noiembrie, în baza prognozelor hidrologice pe termen lung. În situația în care reluarea activității se produce ulterior acestei date, gradul de realizare a veniturilor va fi afectat negativ. România se află în stare de alertă energetică din 1 august, iar măsura a fost prelungită și pentru această lună.
Proiectele de investiții continuă conform calendarului
Directorul general Mihai Gioară a declarat că proiectele de investiții nu sunt afectate. Retehnologizarea Unității 1 și Unitățile 3 și 4, precum și alte proiecte majore, continuă conform calendarului, fiind susținute de rezervele de numerar ale companiei și de finanțările deja contractate. „Obiectivul nostru este ca situația actuală să rămână un eveniment singular în istoria operațională a Nuclearelectrica”, a afirmat acesta.
Directorul financiar Daniel Adam a subliniat că rectificarea bugetară nu are un impact asupra gradului de îndatorare și nici asupra acoperirii integrale a costurilor de producție, care sunt preponderent fixe. Analizele și modelele financiare permit continuarea atragerii de finanțări conform planificării. Compania a folosit perioada de oprire pentru lucrări de mentenanță care altfel ar fi necesitat opriri separate sau mai lungi.
Forța majoră și soluțiile pentru viitor
Nuclearelectrica a notificat toți partenerii contractuali afectați de solicitarea avizului de forță majoră, măsură prevăzută de cadrul legal și contractual aplicabil. Repornirea unităților va fi posibilă doar atunci când nivelul Dunării va permite funcționarea în condiții de maximă securitate nucleară.
Comitetul interministerial privind soluțiile de asigurare a alimentării cu apă pentru răcirea reactoarelor a aprobat raportul final, care recomandă ca proiectarea unităților 3 și 4 să țină seama de situația din 2026 și analiza unor soluții suplimentare pentru asigurarea apei în canalul de alimentare al centralei. Proiectul Bala 2, de restaurare și renaturare a zonei de bifurcație a brațului Bala, are o importanță strategică, contribuind indirect la creșterea rezilienței infrastructurilor strategice, inclusiv la asigurarea apei necesare răcirii reactoarelor în perioadele cu debite reduse. Derularea acestui proiect nu este însă în responsabilitatea Nuclearelectrica.
Dincolo de proiectul Bala, compania lucrează la identificarea unor măsuri suplimentare care să asigure redundanța alimentării cu apă, cu scopul de a reduce la minimum riscul opririi controlate a unităților nucleare în condiții de secetă severă. Cele două reactoare au o capacitate instalată de aproximativ 700 MW fiecare și asigură, în condiții normale de funcționare, aproximativ o cincime din producția de energie electrică a României. Nuclearelectrica este controlată de stat, prin Ministerul Energiei, cu 82,49% din acțiuni.
