Consiliul Local Timișoara a aprobat parteneriatul cu CFR pentru trenul metropolitan
Consilierii locali din Timișoara au aprobat, marți, parteneriatul cu CFR pentru realizarea trenului metropolitan, care ar urma să lege orașul de Aeroportul Internațional și localitățile din periurban. Proiectul a ridicat însă întrebări privind riscul fragmentării orașului, în special în cazul folosirii unor linii feroviare industriale aflate la nivelul carosabilului.
Parteneriatul a fost aprobat fără emoții, în ciuda semnelor de întrebare ale unor aleși locali. Principala sursă de neîncredere a acestora a fost faptul că, folosindu-se eventual și fostele linii de cale ferată industriale, aflate la nivelul carosabilului, s-ar fragmenta și mai mult orașul, în mod special din perspectiva traficului rutier.
Consilierul local Simion Moșiu a intervenit în stilul său caracteristic: „Problema este continuarea proiectului, care sună, desigur, foarte futurist. Dar există cineva – aici mă refer la cei mai luminați arhitecți – care să ne spună cum se va întâmpla fragmentarea orașului dacă aceste căi ferate industriale sunt la nivelul solului? Adică eu așa știu. Există vreun proiect pentru pasaje? Noi nu avem pasaje pe Baader și la UMT. Acum fragmentăm orașul în 20 de bucăți? Este absurd să credem că orașul îl mai fragmentăm o dată în 10.000 de bucăți. Cea mai mare prostie asta e: să avem două căi ferate prin mijlocul orașului.”
Liberalului i-a răspuns viceprimarul cu atribuții de primar Ruben Lațcău. Acesta a amintit că, deși întârziate, lucrările CFR-ului includ și realizarea a patru pasaje prin Timișoara, inclusiv la Baader și UMT. În ceea ce privește felul în care trenul metropolitan se va dezvolta, primarul interimar al Timișoarei a spus că vor fi folosite linii deja existente, iar ceea ce se adaugă va fi detaliat în fazele următoare ale proiectului.
„Cu siguranță proiectul va detalia în studiul de fezabilitate și pasaje denivelate la intersecția cu drumurile principale, de exemplu cu drumul spre Moșnița, cu Calea Buziașului sau cu alte drumuri. Dacă erați îngrijorat de aceste aspecte, să știți că ele vor fi incluse în proiect. Acum eu nu pot să răspund pentru ce face CFR-ul. În mod evident, sunt foarte nemulțumit și eu, domnule Moșiu, ca dumneavoastră, că, deși CFR Infrastructură ar fi trebuit să aibă în execuție, în momentul ăsta, patru pasaje denivelate în Timișoara – Gheorghe Adam, Radu de la Afumați, Bader și cel de la DN6, de la Calea Aradului –, niciunul nu este în execuție în acest moment”, a spus Lațcău.
Acesta a subliniat că singurul mod în care poate fi creată o alternativă de dezvoltare pentru Timișoara este ieșirea din paradigma veche. „Va veni un moment în care nu vom mai avea unde să mai facem drumuri noi sau o bandă în plus. Și e nevoie de astfel de alternative. Oricum, este un drum pe care nu îl parcurgem singuri. În mod evident, vom vrea să folosim, în primul rând, rețeaua de cale ferată pe care o avem în acest moment în Timișoara. Să folosim rețeaua de cale ferată, nu doar cea care este în reabilitare, pe magistrala europeană, ci și cele care nu sunt reabilitate, cea spre Buziaș, spre Jimbolia sau spre Recaș”, a adăugat viceprimarul.
Au mai fost schimburi de replici cu consilierul local supărat că „deocamdată, noi, în jurul Timișoarei, stăm la barieră ca acum 50 de ani”, viceprimarul răspunzându-i că fosta administrație a fost cea care a fost de acord cu dublarea liniei ferate prin centrul Timișoarei.
În acest context, Dan Diaconu, fostul viceprimar al lui Robu, a intervenit pentru câteva lămuriri. „La momentul respectiv, atunci când vorbeam de dublare, a fost depus inclusiv un studiu de prefezabilitate la Guvernul României, pentru că soluția de a renunța la finanțarea europeană de câteva miliarde de euro nu exista. Ne aflăm, totuși, pe o magistrală importantă și pe un coridor european. Am depus atunci un studiu de prefezabilitate care avea în vedere, inclusiv economic, trecerea în subteran a acestei porțiuni din Timișoara, ceea ce ar fi eliberat un teren sensibil al statului român, utilizabil și cu o valoare mult mai mare decât valoarea lucrărilor”, a explicat Diaconu.
Acesta a sugerat că există soluții de interconectare între rețeaua de transport public și calea ferată, făcând referire la un eventual sistem „train-tram” asemănător celui din orașul înfrățit Karlsruhe. „Există cel puțin două puncte în care se pot interconecta”, a spus el.
Proiectul trenului metropolitan Timișoara a primit recent și aprobarea Ministerului Transporturilor, care a mandatat CFR să încheie parteneriatul cu Primăria Timișoara pentru dezvoltarea rețelei. Trenul ar urma să lege orașul de Giarmata Vii, Ghiroda, Chișoda, Giroc, Rudicica și Moșnița Nouă și să fie integrat cu transportul public STPT. Un prim traseu este prevăzut din zona Aeroportului, prin oraș, spre Chișoda, Giroc și Moșnița Nouă, cu stații noi și o zonă intermodală în zona industrială Buziașului.
