Ce competențe trebuie să își dezvolte studenții pentru piața muncii. Concluziile unui proiect UVT
Universitatea de Vest din Timișoara a încheiat un proiect prin care 276 de studenți au participat la activități de formare, stagii de practică și programe de învățare în mediul profesional. Studiile realizate arată că absolvenții trebuie să își dezvolte nu doar cunoștințele de specialitate, ci și capacitatea de a rezolva probleme, de a lua decizii și de a lucra în echipă.
Proiectul „Calitate, eficacitate și relevanță pentru piața muncii în universități. Demersuri inovative pentru programe de învățare la locul de muncă pentru studenți” a urmărit să îi apropie pe studenți de mediul profesional încă din timpul facultății. În cadrul său, 273 de studenți au urmat stagii de practică, iar șapte au finalizat programe de internship. Alți 30 au participat la activități de job-shadowing, prin care au observat cum se desfășoară activitatea într-un mediu profesional.
Proiectul a inclus 57 de acorduri de parteneriat cu organizații din mediul socio-economic. În total, 276 de studenți au fost incluși în grupul-țintă, iar 274 au finalizat un curs. De asemenea, 124 de studenți au participat la ateliere de orientare și dezvoltare a abilităților socio-emoționale, iar 100 au luat parte la sesiuni de tutorat și formare. Au fost formați și zece tutori de reziliență.
Gândirea critică, competența cu cea mai mare prioritate
Cercetările din proiect au vizat șapte domenii, printre care angajabilitatea absolvenților, competențele profesiilor viitorului și integrarea competențelor transversale în programele universitare. Concluziile prezentate la conferința finală arată că digitalizarea și utilizarea inteligenței artificiale schimbă sarcinile de lucru, instrumentele folosite și modul în care angajații colaborează. Tot mai multe profesii presupun atât cunoștințe de specialitate, cât și capacitatea de a interpreta date și de a lua decizii argumentate.
Într-o evaluare realizată prin metoda Q-sort, cadrele didactice au identificat gândirea critică drept competența cu cea mai mare prioritate, cu un scor mediu de 2,04. Au urmat rezolvarea problemelor complexe (1,29), învățarea continuă (1,00), gândirea analitică (0,88) și adaptabilitatea (0,54). La celălalt capăt al clasamentului s-au situat inteligența interculturală (-1,21), motivația intrinsecă (-0,96), utilizarea platformelor de colaborare digitală (-0,88), oferirea de feedback constructiv (-0,83) și ascultarea activă (-0,67).
Dificultățile trecerii de la facultate la job
Studiile au evidențiat și dificultăți întâlnite la trecerea de la pregătirea universitară la activitatea profesională: aplicarea cunoștințelor în situații reale, luarea deciziilor fără îndrumare permanentă, comunicarea și integrarea în echipă, asumarea responsabilității și adaptarea la feedback. Pentru a răspunde acestor nevoi, universitățile trebuie să actualizeze periodic conținutul disciplinelor, să includă proiecte inspirate din situații profesionale reale și să evalueze nu doar cunoștințele teoretice, ci și capacitatea studenților de a le aplica.
Unul dintre partenerii de practică a subliniat importanța contactului cu mediul profesional încă din timpul facultății. „Din punctul nostru de vedere, partea de instruire, oricât de mult și-ar dori o companie să o facă, nu poate fi susținută întotdeauna la locul de muncă, pentru că nu există suficiente resurse, timp și răbdare. Atunci când aceste lucruri se întâmplă în cadrul universității, este o plus valoare cu adevărat remarcabilă”, a declarat Cătălin Găletușe, business development manager la Marsh România. El a adăugat că studenții trebuie să înțeleagă că dincolo de sălile de curs există un mediu de business cu provocări, „frumos, dar foarte dur”, pentru care trebuie să fie pregătiți, și că întâlnirile cu manageri le oferă încrederea necesară la intrarea pe piața muncii.
Proiectul a fost cofinanțat din Fondul Social European Plus, prin Programul Operațional Educație și Ocupare. Valoarea totală a fost de 4.913.501,08 lei, dintre care 4.815.231,06 lei au reprezentat cofinanțarea Uniunii Europene. Timp de doi ani, activitățile de practică, formare și cercetare au urmărit să apropie pregătirea universitară de cerințele pieței muncii.
