Deficitul bugetar a scăzut la 3,81% din PIB după primele nouă luni din 2026
Deficitul bugetar s-a redus la 3,81% din PIB după primele nouă luni din 2026, față de 5,31% din PIB în perioada similară a anului trecut. În termeni nominali, scăderea este de 24,17 miliarde de lei, de la 102,47 miliarde de lei la 78,30 miliarde de lei, potrivit raportului privind execuția bugetară publicat de Ministerul Finanțelor.
Documentul arată că deficitul cash a scăzut de la 8,67% din PIB în 2024 la 7,65% în 2025, iar ținta pentru 2026, de 6,2% din PIB (130,3 miliarde de lei), a fost menținută prin prima rectificare bugetară.
Investițiile publice au crescut cu 48,6%
În trimestrul III din 2026, investițiile publice au totalizat 47,81 miliarde de lei, respectiv 2,33% din PIB, față de 32,2 miliarde de lei (1,67% din PIB) în aceeași perioadă din 2025. Creșterea este de aproximativ 15,6 miliarde de lei, iar investițiile au reprezentat peste o cincime din cheltuielile totale ale trimestrului.
La nouă luni, investițiile au ajuns la 107,77 miliarde de lei, cu 25,15 miliarde de lei peste nivelul perioadei similare din 2025. Fondurile europene au finanțat circa două treimi (65,6%) din investițiile publice realizate în această perioadă.
Plățile pentru proiectele europene, în creștere accentuată
În trimestrul III, plățile pentru proiecte finanțate din fonduri europene, inclusiv PNRR, au totalizat 23,81 miliarde de lei, cu 68,6% peste nivelul din trimestrul III 2025. Cele mai mari creșteri s-au înregistrat la proiectele finanțate din granturi PNRR, cu 7,52 miliarde de lei mai mult, și la programele europene 2021–2027, cu un plus de 3,88 miliarde de lei. Distinct, plățile aferente instrumentului european pentru apărare SAFE au însumat 6,34 miliarde de lei.
Încasările din fonduri europene nerambursabile au crescut cu 87,6% față de trimestrul III 2025, la 18,66 miliarde de lei. Încasările din granturi PNRR au crescut cu 121,6%, iar cele aferente programelor 2021–2027, cu 91%.
Veniturile, peste nivelul programat
Veniturile bugetului general consolidat au însumat 180,17 miliarde de lei în trimestrul III (8,8% din PIB, față de 8,2% în trimestrul III 2025), cu 0,4% peste programul trimestrial. Din economia internă s-au încasat 161,52 miliarde de lei, cu 10,3% peste nivelul din iulie–septembrie 2025.
Veniturile fiscale au crescut cu 12,4%, la 92,31 miliarde de lei, și au depășit programul trimestrial cu 4,4%, pe fondul încasărilor din TVA (107,4% din program) și din impozitul pe profit (104,1%). Cea mai mare contribuție a venit din TVA, cu încasări de 44,14 miliarde de lei, în creștere cu 8,65 miliarde de lei (+24,4%).
Cheltuielile totale, mai mari cu 15%
Cheltuielile totale au fost de 217,45 miliarde de lei în trimestrul III, cu 15% mai mari decât în trimestrul III 2025. Din creșterea de 28,3 miliarde de lei, investițiile (+15,6 miliarde de lei), dobânzile (+6,5 miliarde de lei) și SAFE (+6,3 miliarde de lei) explică integral avansul, celelalte categorii de cheltuieli menținându-se, cumulat, la nivelul anului trecut.
Cheltuielile cu dobânzile au fost de 21,26 miliarde de lei, cu 44,5% peste nivelul din trimestrul III 2025. La nouă luni, dobânzile au ajuns la 50,63 miliarde de lei, cu 10,69 miliarde de lei peste nivelul perioadei similare a anului 2025. Cheltuielile de personal au scăzut cu 1,08 miliarde de lei (−2,6%), la 40,13 miliarde, iar cheltuielile cu asistența socială au crescut cu doar 1,0%.
Atingerea țintei de deficit, condiționată de încasarea fondurilor PNRR
Ministerul Finanțelor anunță că monitorizează stadiul proiectelor, obligațiile de plată rămase și sursele de finanțare. Atingerea țintei de deficit este condiționată de sumele primite efectiv, până la 31 decembrie 2026, în cadrul cererilor de plată nr. 5 (depusă la 14 august 2026) și nr. 6 (finală, depusă la 30 septembrie 2026) din PNRR, aflate în evaluare la Comisia Europeană, a căror componentă de grant însumează 4,23 miliarde de euro (circa 1% din PIB).
„Execuția la nouă luni arată că direcția este cea corectă: deficitul este cu 24 de miliarde de lei mai mic decât anul trecut, veniturile cresc de peste două ori mai rapid decât cheltuielile, iar investițiile sunt cu 30% mai mari. Ultimul trimestru este decisiv, iar ținta de 6,2% din PIB depinde de încasarea la timp a banilor din PNRR, inclusiv pentru componente ale proiectelor pe care le-am plătit deja”, a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor.
