Consumul de carburanți: o creștere care ascunde dependențe periculoase
România, țara care produce de două ori mai multă benzină decât consumă, dar care rămâne captivă importurilor de motorină. În primele nouă luni din 2024, consumul de carburanți a crescut cu 5%, iar dacă ritmul s-a menținut, anul s-ar putea încheia cu un salt de 25% față de 2019, ultimul an dinaintea pandemiei. O creștere aparent spectaculoasă, dar care dezvăluie o realitate amară: dependența cronică de importuri și incapacitatea de a valorifica resursele interne.
Potrivit INS, în 2023, România a consumat 6,6 milioane de tone de motorină, dintre care 2,8 milioane de tone au fost importate. Producția locală? Doar 4,9 milioane de tone, cu exporturi de 0,9 milioane de tone. În cazul benzinei, situația pare mai roz: consumul a fost de 1,4 milioane de tone, în timp ce producția internă a atins 3,2 milioane de tone. Dar această „autonomie” pe segmentul de benzină nu compensează dependența de motorină, carburantul preferat al pieței.
Petrolul: o industrie care se scufundă
România, cândva un jucător important în producția de petrol, a ajuns să fie un simplu spectator pe piața internațională. În 2023, producția internă de petrol a fost de doar 2,9 milioane de tone, în scădere dramatică față de 1992, când se produceau 6,7 milioane de tone. Consumul? Aproximativ 10 milioane de tone, dintre care 7,4 milioane de tone au fost importate. Kazahstanul, principalul furnizor, acoperă 65% din aceste importuri, consolidându-și influența asupra economiei românești.
Rafinăriile locale, patru la număr, jonglează cu surse diverse de petrol: Petromidia lucrează cu petrol kazah, OMV Petrom folosește petrol intern și din import, iar Lukoil, cu acționariat rusesc, completează tabloul unei industrii fragmentate și vulnerabile. Într-un context geopolitic volatil, această dependență de importuri devine o vulnerabilitate strategică.
Creșterea consumului: un semnal de alarmă
Deși creșterea consumului de carburanți poate fi interpretată ca un semn al revenirii economice, realitatea este mult mai complexă. Această creștere ascunde probleme structurale grave: lipsa investițiilor în infrastructura de transport public, dependența de importuri și incapacitatea de a dezvolta surse alternative de energie. În timp ce alte țări europene își reduc treptat consumul de combustibili fosili, România pare să meargă în direcția opusă, alimentând o economie bazată pe dependență și vulnerabilitate.
În loc să investească în soluții sustenabile, autoritățile par să ignore semnalele de alarmă. Creșterea consumului de carburanți nu este un motiv de sărbătoare, ci un avertisment clar că România trebuie să-și regândească strategia energetică. Fără o schimbare de direcție, țara riscă să rămână blocată într-un model economic învechit, incapabil să facă față provocărilor viitorului.
Concluzie: o economie pe muchie de cuțit
În timp ce politicienii și companiile petroliere celebrează creșterea consumului de carburanți, adevărul este că România se află pe o traiectorie periculoasă. Dependența de importuri, scăderea producției interne și lipsa unei viziuni clare pentru tranziția energetică sunt semnele unei economii care se îndreaptă spre un impas. Este timpul ca autoritățile să renunțe la triumfalismul de fațadă și să abordeze cu seriozitate problemele structurale ale sectorului energetic.
Sursa: Mediafax
