România, promovată la târgurile internaționale de turism: o paradă a iluziilor sau un pas înainte?
Într-o țară unde infrastructura turistică este adesea mai degrabă o glumă amară decât o realitate, Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT) își face bagajele pentru a promova România la târguri internaționale de turism. FITUR Madrid și Les Thermalies Paris devin, astfel, scenele pe care oficialii români încearcă să vândă o imagine idealizată a unei țări care, în realitate, se luptă cu gropi în asfalt, stațiuni balneare abandonate și servicii turistice de calitate îndoielnică.
Ministrul Bogdan Ivan, cu un optimism debordant, declară că România are „o dublă oportunitate” de a atrage turiști din Spania și Franța, țări care ocupă locurile 6 și 8 în clasamentul surselor de turiști străini. Dar oare câți dintre acești turiști vor fi convinși de standurile frumos decorate și de broșurile lucioase, când realitatea de pe teren spune o cu totul altă poveste?
Stațiunile balneare: o comoară neexploatată sau o rușine națională?
România se laudă cu o treime din resursele de apă minerală și termală ale Europei, dar câte dintre aceste resurse sunt cu adevărat utilizate eficient? Stațiunile balneare, promovate cu mare fast la Les Thermalies, sunt în mare parte relicve ale unei epoci apuse, cu clădiri în ruină și servicii care lasă mult de dorit. În timp ce alte țări investesc masiv în modernizarea infrastructurii turistice, România pare să fie blocată într-un cerc vicios al neglijenței și al lipsei de viziune.
Desigur, participarea la târguri internaționale este importantă, dar nu ar fi mai util să se investească acești bani în modernizarea stațiunilor și în formarea personalului? Sau poate că scopul real al acestor evenimente este mai degrabă să ofere oficialilor o vacanță plătită din bani publici decât să aducă beneficii reale economiei naționale.
Bugetul turismului: o enigmă birocratică
Potrivit comunicatelor oficiale, lista târgurilor internaționale la care România va participa în 2025 depinde de aprobarea bugetului de stat. Până atunci, MEDAT funcționează pe baza regulii de 1/12 din bugetul anului precedent. Cu alte cuvinte, planificarea strategică este înlocuită de improvizație, iar promovarea turismului devine o loterie birocratică.
Este greu de înțeles cum o țară care se laudă cu potențialul său turistic nu reușește să aloce resurse suficiente pentru a-și valorifica atuurile. În loc să se concentreze pe soluții pe termen lung, autoritățile par să fie mai preocupate de organizarea unor evenimente de fațadă, menite să impresioneze mai degrabă participanții decât să aducă beneficii reale.
Concluzia? O oglindă spartă
Participarea României la târgurile internaționale de turism este, fără îndoială, un pas înainte. Dar fără investiții reale în infrastructură, servicii și promovare autentică, aceste evenimente riscă să devină doar o altă oglindă spartă, care reflectă mai degrabă iluzii decât realități. Într-o lume în care concurența este acerbă, România nu își poate permite să rămână în urmă. Dar, pentru asta, este nevoie de mult mai mult decât de declarații pompoase și de standuri frumos decorate.
Sursa: Mediafax
