„Blackout-ul” care nu a fost niciodată
România, țara unde știrile false se transformă în arme politice, iar adevărul devine o victimă colaterală. Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a ieșit public să demonteze o „știre falsă” despre un presupus blackout iminent. Potrivit acestuia, țara noastră nu a fost niciodată aproape de o astfel de situație. Dar, desigur, cine are nevoie de fapte când panica vinde mai bine?
Burduja a explicat că România dispune de o capacitate de interconexiune de până la 4.000 MW pentru schimburi import-export și că producția internă este suficientă pentru a evita scenarii apocaliptice. Dar, cum ar putea aceste detalii tehnice să concureze cu titlurile alarmiste?
Prețurile mari și lipsa de voință
Ministrul a identificat două cauze principale pentru prețurile ridicate la energie: lipsa interconexiunilor și capacitatea insuficientă de producție. Într-o demonstrație de retorică politică, Burduja a menționat că problema interconexiunilor a fost ridicată la cel mai înalt nivel, inclusiv în Consiliul European. Totuși, el a recunoscut că, de multe ori, nu lipsa finanțării a fost problema, ci lipsa voinței. Oare cine ar trebui să dea socoteală pentru această „lipsă de voință”?
În timp ce consumatorii români plătesc facturi exorbitante, Burduja a subliniat că statul are nevoie de sprijin european pentru a dezvolta proiectele de interconectare. Între timp, liniile de transport din țările vecine intră în mentenanță exact când România are cea mai mare nevoie de energie. Coincidență? Sau poate doar o altă scuză convenabilă?
Capacitatea de producție, o problemă ignorată
Burduja a admis că România a închis peste 7.000 MW de capacități de producție până în 2022, inclusiv centrale pe cărbune și gaz. Acest fapt a lăsat țara vulnerabilă în perioadele de consum ridicat, când importurile devin inevitabile și extrem de costisitoare. Dar cine a luat aceste decizii și de ce? Răspunsurile rămân, desigur, în ceață.
Ministrul a promis că anul acesta va fi unul record, cu 2.500 MW de noi capacități puse în funcțiune. Totuși, promisiunile politice sunt adesea la fel de efemere ca energia eoliană în zilele fără vânt.
Concluzii nespuse, dar evidente
În timp ce Burduja încearcă să liniștească spiritele, rămâne întrebarea: cât de pregătită este România să facă față provocărilor energetice? Știrile false și declarațiile politice nu vor ține luminile aprinse. Poate că este timpul ca autoritățile să își asume responsabilitatea și să livreze rezultate concrete, nu doar discursuri bine ambalate.
