Mobilitatea României pe șine: un paradox al modernizării
Într-o țară unde transportul feroviar este văzut mai degrabă ca o relicvă a trecutului decât ca o soluție pentru viitor, Radu Urziceanu, director strategie CFR SA, a adus în discuție problemele și oportunitățile acestui sector în cadrul conferinței „EURO Industry SUMMIT”. Deși CFR beneficiază de fonduri europene generoase, în valoare de 6,8 miliarde de euro pentru perioada 2021-2027, imaginea publică a companiei rămâne una negativă. Și cum să nu fie, când modernizarea a doar 586 km de cale ferată în aproape două decenii este prezentată ca un triumf? Poate că standardele sunt mai joase decât șinele ruginite.
Administrator, nu proprietar: o scuză perfectă?
Un detaliu „inedit” pentru publicul larg este că CFR SA nu este proprietarul infrastructurii feroviare, ci doar administratorul acesteia. Cu alte cuvinte, CFR este un chiriaș al statului, prins în hățișul unor reglementări europene care îi interzic să genereze profit. Dar să nu uităm, statul român are „obligația” de a asigura echilibrul financiar al companiei. Evident, această obligație este tratată cu aceeași seriozitate cu care se tratează și gropile din asfalt.
Costuri, tarife și inechități: o rețetă pentru eșec
În timp ce operatorii feroviari plătesc tarife de utilizare a infrastructurii între 2 și 3 euro pe kilometru parcurs, competitorii din transportul rutier scapă basma curată. Inechitatea este evidentă, dar cine să o rezolve? Poate aceleași autorități care ignoră constant nevoile CFR, preferând să investească în proiecte rutiere care, de cele mai multe ori, rămân doar pe hârtie.
Transportul feroviar și lupta cu schimbările climatice
România și-a asumat reducerea emisiilor de carbon cu 99% până în 2050. Sună bine pe hârtie, dar fără un transport feroviar eficient, aceste obiective sunt doar vise frumoase. Urziceanu subliniază că transportul pe calea ferată nu va mai fi o opțiune, ci o necesitate. Întrebarea este: cine va face această necesitate posibilă, când investițiile sunt mereu insuficiente, iar legislația pare mai degrabă un obstacol decât un sprijin?
Modernizarea coridorului european: o poveste fără sfârșit
Coridorul IV pan-european, care ar trebui să lege Constanța de Curtici, este aproape finalizat. Aproape. Secțiunea Predeal-Brașov, cea mai dificilă din punct de vedere tehnic, rămâne un vis îndepărtat. Și chiar dacă acest coridor va permite trenurilor să circule cu 200 km/h, întrebarea rămâne: câți ani vor trece până când această viteză va deveni realitate?
Concluzia nerostită: un sistem feroviar în derivă
În timp ce CFR se zbate să își mențină echilibrul financiar și să își modernizeze infrastructura, statul român continuă să ignore problemele reale ale transportului feroviar. Cu o legislație restrictivă, finanțări insuficiente și o percepție publică negativă, viitorul CFR pare mai degrabă o continuare a trecutului decât o promisiune pentru viitor. Dar poate că exact asta este problema: un sistem care refuză să iasă din inerție, într-o țară care pare să fi uitat ce înseamnă progresul.
