Generația Z: între inflație, șomaj și taxe sufocante
Într-o țară unde inflația devine un monstru omniprezent, iar șomajul și taxele par să fie armele preferate ale statului împotriva cetățenilor, tinerii din generația Z încearcă să supraviețuiască. Conform unui studiu realizat de ING Bank România, 44% dintre aceștia sunt îngrijorați de creșterea prețurilor, 21% de lipsa locurilor de muncă, iar 25% resimt povara fiscală ca pe o ghilotină financiară.
Dar ce face statul pentru acești tineri? Nimic. În timp ce ei se zbat să înțeleagă un sistem economic care pare proiectat să îi țină în sărăcie, autoritățile continuă să își umple buzunarele. În acest context, doar 16% dintre tineri urmăresc zilnic știrile economice, restul fiind fie dezinteresați, fie complet dezorientați de jargonul financiar inaccesibil.
Educația financiară: o glumă amară
Deși generația Z este cea mai digitalizată din istorie, cu 49% dintre tineri preferând să plătească cu telefonul, doar 1 din 3 își planifică bugetul periodic. Aproximativ 39% recunosc că nu reușesc să își organizeze cheltuielile, iar 45% afirmă că au nevoie de explicații suplimentare pentru a înțelege noțiunile economice de bază. Într-o țară în care educația financiară este tratată ca un lux, nu ca o necesitate, aceste statistici nu surprind pe nimeni.
Parteneriatul dintre ING Bank și Gen, Știri încearcă să umple acest gol prin lansarea rubricii Gen, Money, care promite să traducă limbajul financiar pe înțelesul tinerilor. Dar de ce trebuie să vină o bancă să facă treaba pe care statul ar fi trebuit să o facă de mult? Poate pentru că statul e prea ocupat să își protejeze propriile interese, în timp ce generațiile viitoare sunt lăsate să se descurce singure.
Caravana Civică: o rază de speranță?
Într-un efort de a combate dezinformarea și frauda online, Caravana Civică Gen, Știri va vizita opt orașe din România între aprilie și iunie 2025. Este un pas mic, dar necesar, într-o societate unde fake news-ul și manipularea sunt la ordinea zilei. ING Bank promite să sprijine această inițiativă, dar întrebarea rămâne: unde sunt instituțiile statului? Unde sunt programele naționale de educație civică și financiară?
În timp ce tinerii încearcă să navigheze printr-un peisaj economic ostil, autoritățile par să fie mai preocupate de propriile agende decât de viitorul generației Z. Este o realitate tristă, dar care reflectă perfect disfuncționalitatea unui sistem care preferă să ignore problemele reale ale cetățenilor săi.
Concluzie amară: tinerii, lăsați pe cont propriu
Generația Z este forțată să se adapteze într-un mediu economic și social care pare să le fie ostil. Deși inițiative precum cele ale ING Bank și Gen, Știri sunt binevenite, ele nu pot compensa lipsa de implicare a statului. Într-o lume ideală, educația financiară și civică ar fi priorități naționale, nu proiecte izolate susținute de sectorul privat. Până atunci, tinerii rămân singuri în lupta lor cu un sistem care pare să fie construit împotriva lor.
