Rusia, scutită de tarifele lui Trump: un joc de interese?
Într-un spectacol de retorică inflamatoare, Donald Trump a anunțat un plan amplu de tarife vamale reciproce, susținând că „țara noastră a fost jefuită, prădată, violată și ruinată de alte națiuni”. Totuși, printre cele 180 de țări vizate, Rusia lipsește. Da, exact, Rusia – țara sancționată masiv pentru invazia Ucrainei și alte „mici delicii” geopolitice, pare să fi primit un bilet de scutire de la acest bal economic al represaliilor. Cine ar fi crezut?
Casa Albă justifică această absență prin faptul că sancțiunile deja existente au redus comerțul bilateral la zero. Dar nu este oare ironic cum această „scutire” vine într-un moment în care alte țări, inclusiv Ucraina, aflată în plin război, sunt lovite cu tarife vamale de 10%? Unde este logica? Sau mai bine zis, unde este moralitatea?
Ucraina și aliații SUA: victime colaterale ale politicii tarifare
Într-un gest de solidaritate inversată, Ucraina, care se luptă să supraviețuiască agresiunii ruse, este inclusă pe lista țărilor vizate de tarifele lui Trump. Foste republici sovietice și state-satelit ale URSS sunt, de asemenea, penalizate. Ce mesaj transmite această decizie? Că sprijinul pentru democrație și suveranitate vine cu un preț economic usturător?
În același timp, țări precum Belarus, Cuba și Coreea de Nord, deja sub sancțiuni americane, scapă de noile tarife. Iranul și Siria, însă, nu sunt la fel de norocoase, fiind lovite cu tarife suplimentare de 10% și 40%. Se pare că politica tarifară a lui Trump este un amestec de pragmatism selectiv și haos strategic.
Impactul devastator al tarifelor: cine plătește cu adevărat?
Deciziile economice ale fostului președinte american nu au rămas fără consecințe. Tarifele propuse au dus la o zi neagră pe bursele americane, ștergând 2,4 trilioane de dolari din valoarea pieței. Într-o perioadă în care economia globală se luptă să se redreseze, astfel de măsuri par mai degrabă o lovitură sub centură decât o strategie bine gândită.
Dar cine suferă cu adevărat? Nu elitele politice sau economice, ci cetățenii de rând, atât din SUA, cât și din țările vizate. În timp ce liderii își joacă jocurile de putere, oamenii obișnuiți plătesc prețul instabilității economice.
Tarifele secundare: un nou nivel de presiune
Trump a promis introducerea unor „tarife secundare” pentru țările care continuă să cumpere petrol rusesc. Aceste tarife, cuprinse între 25% și 50%, nu vizează direct Rusia, ci penalizează statele care mențin relații comerciale cu aceasta. Printre țările afectate s-ar putea număra China, India, Turcia și chiar unele state membre ale UE.
Jun Du, profesor de economie, a explicat că aceste tarife ar putea descuraja evitarea sancțiunilor prin intermediari și ar crește costurile comerțului cu Rusia. Totuși, există riscul ca astfel de măsuri să agraveze tensiunile internaționale și să izoleze și mai mult SUA pe scena globală.
Un consens politic împotriva Rusiei?
În timp ce administrația Trump își joacă propriile cărți, un proiect de lege bipartizan susținut de 50 de senatori americani propune sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei. Acesta include tarife vamale de 500% pe mărfurile importate din țările care cumpără produse rusești. Este un semnal clar că, în ciuda retoricii lui Trump, există un consens politic puternic împotriva agresiunii lui Putin.
Dar cât de eficientă este această abordare? Și, mai important, cine va suporta consecințele acestor decizii? Rămâne de văzut dacă aceste măsuri vor aduce pace sau vor adânci și mai mult criza globală.
Sursa: www.mediafax.ro/externe/rusia-nu-e-pe-lista-lui-trump-ucraina-si-aliati-ai-sua-da-23536309
