Industria alimentară sub lupa inspectorilor: amenzi și nereguli
Într-un spectacol de controale și sancțiuni, ANSVSA a demonstrat că industria alimentară din România este, în continuare, un teren fertil pentru nereguli. În martie 2025, inspectorii au efectuat 11.628 de controale, aplicând amenzi de peste 2,2 milioane de lei. Motivul? Probleme de igienă, etichetare incorectă și încălcări flagrante ale normelor de siguranță alimentară. Oare câte dintre aceste abateri sunt doar vârful icebergului?
Acțiunile de control au vizat operatorii din sectorul produselor alimentare de origine nonanimală, inclusiv fabricanți de produse de morărit, panificație, patiserie și băuturi alcoolice. Se pare că, în spatele rafturilor frumos aranjate din magazine, se ascund practici care pun în pericol sănătatea consumatorilor. Dar cine răspunde pentru aceste abateri? Și mai ales, cât de eficiente sunt aceste amenzi în a preveni recidiva?
Un sistem care pedepsește, dar nu corectează
Inspectorii au emis nu doar amenzi, ci și 186 de avertismente pentru nereguli diverse: personal nepregătit, trasabilitate deficitară, etichetare incorectă și spații de producție întreținute necorespunzător. În teorie, aceste măsuri ar trebui să îmbunătățească standardele. În practică, însă, ele par mai degrabă o formalitate, o bifare a unor sarcini pe hârtie, fără un impact real asupra calității produselor.
Mai mult, probele prelevate pentru analize de laborator au scos la iveală contaminanți și reziduuri de pesticide care depășesc limitele admise. Cu alte cuvinte, consumatorii sunt expuși unor riscuri majore, în timp ce operatorii din industrie continuă să funcționeze aproape nestingheriți. Este acest sistem de controale doar o fațadă, menită să liniștească publicul, dar fără să abordeze problemele de fond?
Prevenirea riscurilor sau o simplă formalitate?
ANSVSA susține că aceste controale fac parte dintr-un program de supraveghere și control menit să prevină riscurile pentru sănătatea consumatorilor. Totuși, realitatea arată că prevenția este departe de a fi o prioritate. În loc să se concentreze pe educarea și consilierea operatorilor, autoritățile par să se mulțumească cu aplicarea de sancțiuni, care, de multe ori, nu sunt decât o picătură într-un ocean de nepăsare și corupție.
Operatorii sancționați revin rapid la vechile practici, știind că riscul de a fi prinși din nou este minim. În acest context, cine protejează cu adevărat consumatorii? Și mai important, cine trage la răspundere autoritățile pentru lipsa de eficiență în aplicarea legii?
Milioane de lei în amenzi, dar ce urmează?
Deși suma de 2,2 milioane de lei poate părea impresionantă, ea nu reprezintă decât o fracțiune din profiturile obținute de operatorii din industria alimentară. În absența unor măsuri mai dure, precum închiderea unităților care încalcă regulile în mod repetat, aceste amenzi rămân doar un cost de operare pentru cei care prioritizează câștigurile în detrimentul siguranței publice.
Într-o societate în care sănătatea consumatorilor ar trebui să fie o prioritate, astfel de situații ridică întrebări serioase despre eficiența și integritatea instituțiilor responsabile. Este timpul ca aceste controale să devină mai mult decât o simplă formalitate. Până atunci, consumatorii rămân expuși, iar industria alimentară continuă să prospere pe seama neregulilor.
