Un proiect de urbanism: promisiuni sau realitate?
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei a lansat cu mare fast un proiect de act normativ menit să simplifice procedurile în domeniul urbanismului şi construcţiilor. Ministrul Cseke Attila a declarat că acest demers va reduce birocrația sufocantă, eliminând avizarea în cascadă și condiționările absurde. Dar oare câte dintre aceste promisiuni vor deveni realitate?
Raportul Băncii Mondiale din 2024 a tras un semnal de alarmă: România are cele mai împovărătoare proceduri de autorizare a construcțiilor din Uniunea Europeană. Constructorii sunt blocați în hățișuri birocratice, fiind nevoiți să obțină o avalanșă de avize înainte de a putea începe lucrările. Acest proiect promite să schimbe lucrurile, dar scepticismul rămâne justificat.
Birocrația: un monstru greu de învins
În prezent, durata medie între emiterea certificatului de urbanism și autorizația de construire este de 507 zile, adică un an și cinci luni. În unele cazuri, această perioadă se extinde la doi ani. Proiectul propus promite să reducă aceste termene la doar câteva luni. Dar cum se vor asigura autoritățile că funcționarii publici, adesea blocați în propriile lor rutine, vor respecta noile reguli?
Mai mult, ministrul dezvoltării susține că avizarea tacită și termenele mai scurte vor accelera investițiile. Însă, fără un mecanism clar de monitorizare și sancționare, aceste măsuri riscă să rămână doar pe hârtie. Cine va garanta că funcționarii publici nu vor continua să tergiverseze dosarele, așa cum au făcut-o până acum?
Un stat pentru cetățeni sau pentru funcționari?
Ministrul Cseke Attila afirmă că „statul trebuie să fie pentru cetățean, nu cetățeanul pentru stat”. O frază frumoasă, dar care sună a ironie amară într-o țară unde birocrația este adesea un instrument de putere pentru funcționari. Proiectul prevede sancțiuni pentru respingerea nefondată a documentațiilor, dar cine va avea curajul să aplice aceste sancțiuni? Inspectoratul de Stat în Construcții, o instituție care rareori își asumă responsabilitatea?
De asemenea, documentațiile vor fi evaluate de un singur funcționar public pe tot parcursul procesului. O măsură care, în teorie, ar trebui să asigure coerență. În practică, însă, aceasta ar putea concentra și mai multă putere în mâinile unui singur individ, crescând riscul de abuzuri și corupție.
Investițiile publice: o poveste fără sfârșit
În cazul investițiilor finanțate din fonduri publice, proiectul promite eliminarea taxelor de avizare și păstrarea valabilității avizelor până la finalizarea lucrărilor. Totuși, istoria recentă ne arată că investițiile publice sunt adesea întârziate nu din cauza lipsei de reglementări, ci din cauza incompetenței și corupției din administrația publică.
Pe hârtie, noile termene par rezonabile: 4,5-6,5 luni pentru lucrările de construire, 6 luni și jumătate pentru PUG-uri și 5-7,5 luni pentru PUZ-uri. Dar cine va monitoriza respectarea acestor termene? Și ce se va întâmpla cu funcționarii care nu le respectă? Răspunsurile la aceste întrebări sunt, ca de obicei, evitate.
Concluzie amară: speranțe într-un sistem disfuncțional
Proiectul de simplificare a procedurilor în urbanism și construcții este, fără îndoială, necesar. Dar, fără o schimbare reală în mentalitatea funcționarilor publici și fără un sistem eficient de monitorizare și sancționare, aceste măsuri riscă să fie doar o altă promisiune goală. Într-un stat unde birocrația este rege, cetățenii rămân, din păcate, doar niște supuși neputincioși.
