O Economie Invizibilă: Cât de Mult Câștigă Giganții Digitali în România?
Într-o lume în care tehnologia domină, marile platforme digitale precum Google, Facebook, Uber, Glovo și Airbnb au devenit omniprezente în viața românilor. Cu toate acestea, aceste entități operează într-o zonă gri din punct de vedere fiscal, lăsând autoritățile în întuneric cu privire la câți bani încasează efectiv în România. Băncile, pe de altă parte, urmăresc zilnic fluxuri financiare de sute de milioane de euro, dar statul rămâne complet în afara acestui joc financiar.
O Economie Paralelă și Opaquă
România se confruntă cu o economie paralelă, legală dar opacă, care mișcă sume uriașe prin platformele digitale. Deși aceste servicii sunt folosite zilnic de sute de mii de români, autoritățile nu pot răspunde la întrebări esențiale: câți curieri lucrează pentru Glovo, câte mașini Uber circulă pe străzi sau câte apartamente sunt închiriate prin Airbnb? Această situație creează o realitate asemănătoare unui aisberg, unde ceea ce se vede este doar o mică parte din ceea ce există.
Meta: Profituri Fără Obligații
Un exemplu elocvent este Meta, compania-mamă a Facebook și Instagram, care nu are nicio entitate juridică înregistrată în România. Aceasta înseamnă că nu este obligată să depună bilanțuri financiare, lăsând autoritățile fiscale fără acces la date concrete despre câștigurile sale din publicitatea locală. În acest mod, Meta profită din plin de pe urma utilizatorilor români fără a contribui la bugetul de stat.
Transportul Alternativ: O Realitate Dificil de Urmărit
În sectorul transportului alternativ, situația este la fel de confuză. Uber și Bolt operează legal, dar fără a avea o identificare unică pentru mașinile din rețelele lor, ceea ce face imposibilă estimarea numărului real de autoturisme care efectuează curse zilnic. Estimările sugerează că, pentru fiecare taxi din București, există 7-8 mașini Uber sau Bolt, dar cine poate verifica acest lucru?
Livrările: O Altă Nebuloasă
Livrările sunt la fel de greu de urmărit. Glovo și Wolt domină străzile, dar nu angajează direct curierii, aceștia fiind recrutați prin companii de muncă temporară. Astfel, numărul exact de livratori activi rămâne un mister, iar autoritățile nu pot interveni în mod eficient.
Turismul și Taxele: O Discrepanță Uimitoare
În turism, mii de apartamente listate pe Airbnb oferă cazare fără nicio formă de raportare transparentă. În timp ce hotelurile trebuie să respecte norme stricte și să plătească taxe clare, aceste surse alternative de cazare rămân în afara radarului fiscal. De asemenea, pentru fiecare leu investit în media tradițională, 5-6 lei ajung în buzunarele rețelelor sociale și Google, care nu sunt supuse acelorași reglementări.
Tranzacții Vizibile pentru Bănci, Dar Invizibile pentru Stat
Paradoxul este că toate aceste tranzacții se desfășoară, în cea mai mare parte, cu cardul, ceea ce înseamnă că băncile știu exact cât se încasează în fiecare segment. Statul, însă, rămâne în continuare în întuneric. Această economie digitală, extrem de vizibilă, rămâne o necunoscută pentru autorități, iar banii nu ajung la bugetul de stat.
Întrebări Fără Răspuns
Rămân multe întrebări esențiale fără răspuns: câți bani încasează efectiv Google, TikTok sau Facebook din publicitatea vândută în România? Câte apartamente închiriate prin Airbnb plătesc taxe? Câte mașini Uber sau Bolt sunt active zilnic? De ce nu au o identificare unică, precum taxiurile? Câți curieri fac livrări pentru Glovo, Wolt sau Bringo și câți sunt înregistrați fiscal?
Dimensiunea acestei economii digitale crește de la lună la lună, dar rămâne invizibilă pentru stat, lăsând loc pentru speculații și ineficiențe în gestionarea resurselor financiare ale țării.
Sursa: Mediafax
