Taxa pe vin: O lovitură mortală pentru viticultura românească
Într-o mișcare care pare desprinsă dintr-un scenariu absurd, Asociația Producătorilor și Exportatorilor de Vinuri din România (APEV) trage un semnal de alarmă cu privire la introducerea accizei pe vinul liniștit. Această măsură, care ar putea părea banală pentru unii, amenință să transforme întreaga industrie vitivinicolă românească într-un câmp de ruine. Producătorii avertizează: falimente în lanț și scumpiri masive sunt la orizont.
Acciza: O povară insuportabilă
Noua acciză, cuprinsă între 76,19 și 83,81 lei/hectolitru, nu este doar o simplă taxă; este o condamnare la moarte pentru micii și mijlocii producători. Aceasta ar putea duce la o creștere artificială a prețurilor, punând în pericol competitivitatea pe piețele externe. Marja de profit în segmentul vinurilor economice este deja sub 10%, iar acum, cu această acciză, modelul de business devine pur și simplu nesustenabil.
Contextul dramatic al industriei vitivinicole
Producătorii nu exagerează când spun că această decizie vine într-un moment extrem de dificil. Anul 2024 a adus o scădere a producției de vin cu aproape 20% din cauza schimbărilor climatice, iar costurile de producție continuă să crească. În plus, vinurile de import, cu prețuri tot mai mici, amenință să îngroape vinul românesc pe rafturile consumatorilor. Mihnea Olariu, președintele APEV, descrie situația ca pe o cursă grea, la finalul căreia li se cere să mai alerge un kilometru, dar cu o povară în spate.
Consecințele pentru societate
Consecințele acestei accize nu se vor limita doar la industria vinului. APEV subliniază că viticultura nu înseamnă doar sticle pe rafturi, ci și locuri de muncă în comunități rurale, continuitate pentru fermele de familie și șansa ca tinerii să rămână în zonele rurale. Scăderile de vânzări estimate între 6% și 12% ar putea duce la falimente în segmentul vinurilor vrac, creșterea șomajului și migrarea accelerată a tinerilor, care vor percepe agricultura ca pe un drum fără viitor.
Discriminarea între producători
Legea propusă creează inegalități între producători. Cei care dețin antrepozite fiscale vor suporta costuri administrative și de conformare, în timp ce micii producători, care nu au astfel de facilități, pot rămâne neaccizați. Aceasta va stimula fragmentarea artificială a companiilor, o manevră disperată pentru a evita accizarea.
Impactul asupra pieței negre
Legea va încuraja, de asemenea, piața neagră și autoconsumul. Din cele 3,68 milioane hectolitri produse în 2024, doar 0,88 milioane hectolitri au fost certificate, ceea ce înseamnă că restul de 76% nu sunt fiscalizate. Creșterea prețului pe piața oficială va stimula și mai mult comercializarea neoficială, punând în pericol întreaga industrie.
Un apel la rațiune
România nu ar trebui să taxeze vinul doar pentru că „se poate”. În timp ce 15 țări europene nu aplică acciză pe vin, altele, precum Franța, au taxe simbolice, de cinci ori mai mici decât cele propuse în România. APEV cere respect, nu privilegii, și solicită retragerea de urgență a proiectului de acciză pe vinul liniștit, deschizând un dialog real cu reprezentanții industriei.
Concluzie
În spatele fiecărei sticle de vin românesc se află o poveste de familie, scrisă cu efort și pasiune, transmisă din generație în generație. Este timpul ca autoritățile să înțeleagă că viticultura este mai mult decât o simplă industrie; este o parte esențială a identității naționale și a economiei locale.
Sursa: Mediafax
