INS: Comerțul cu amănuntul a crescut în mai față de aprilie, dar a scăzut față de anul trecut

Institutul Național de Statistică (INS) a publicat recent date care arată o creștere a volumului cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul în luna mai 2026, comparativ cu aprilie 2026. Aceasta a fost de 1,2% în termeni brut și de 1,3% după ajustările necesare pentru zilele lucrătoare și sezonalitate. Această evoluție pozitivă a fost determinată în principal de creșterea vânzărilor de produse nealimentare, care au înregistrat un avans de 3,2%, și de produsele alimentare, băuturi și tutun, cu 0,5%. Totuși, comerțul cu carburanți pentru autovehicule a suferit o scădere de 2,3% în acest interval.

Pe de altă parte, raportând datele la anul precedent, se constată că volumul cifrei de afaceri a scăzut cu 4,5% față de mai 2025, atât în format brut, cât și ajustat, cu o scădere de 4,7%. Această contracție este rezultatul declinului vânzărilor în sectorul carburanților, care s-a redus cu 5,5%, dar și din vânzările de produse nealimentare, cu 4,8%. De asemenea, vânzările de produse alimentare, băuturi și tutun au înregistrat o scădere de 3,5% în aceeași comparație.

Statistica pentru primele cinci luni ale anului 2026 este, de asemenea, îngrijorătoare. În această perioadă, volumul cifrei de afaceri a scăzut cu 5,5% în termeni brut și cu 5,3% ajustat, comparativ cu aceeași perioadă din 2025. Efectul a fost resimțit în special în vânzările de produse nealimentare, care au scăzut cu 7,9%, precum și în vânzările de produse alimentare, băuturi și tutun, care s-au redus cu 3,7%. Comerțul cu carburanți a înregistrat o scădere de 2,8% în acest interval.

Aceste date reflectă o tendință complexă în comerțul cu amănuntul, indicațiile fiind unele mixte. În ciuda creșterii pe termen scurt în mai, privirea de ansamblu evidențiază o scădere semnificativă comparativ cu anul anterior, ceea ce sugerează o relativă stagnare în piață. Rămâne de văzut cum vor evolua aceste tendințe în următoarele luni, în contextul situației economice globale.

Motorina premium a trecut de 10 lei pe litru. Cât costă un plin luni, 6 iulie, în marile orașe

Prețurile carburanților au atins niveluri ridicate luni, 6 iulie 2026. Benzina standard se vinde, în medie, cu 8,65 lei pe litru, iar motorina standard a ajuns la 9,48 lei pe litru. Aceasta înseamnă că, pentru un rezervor de 50 de litri, șoferii trebuie să scoată din buzunar aproximativ 433 de lei pentru benzină și 474 de lei pentru motorină. Situația devine și mai alarmantă în cazul motorinei premium, care a depășit deja pragul de 10 lei pe litru, ceea ce implică un cost mediu de aproximativ 513 lei pentru un plin de 50 de litri.

Cât costă benzina și motorina luni, 6 iulie

La nivel național, prețurile medii sunt următoarele:

• benzină standard 95: 8,65 lei pe litru;
• motorină standard: 9,48 lei pe litru;
• GPL auto: 4,55 lei pe litru;
• benzină premium: 9,30 lei pe litru;
• motorină premium: 10,26 lei pe litru.

Unde se găsesc cei mai ieftini carburanti din România

În Târgu Jiu, cea mai ieftină benzină standard poate fi găsită la stația RST, unde litrul costă 8,49 lei. La motorină, cea mai atractivă ofertă este disponibilă la stația Dacma din Lungulețu, județul Dâmbovița, cu un preț de 8,98 lei pe litru. Așadar, la aceste prețuri, un rezervor de 50 de litri ar costa aproximativ 425 de lei pentru benzină și 449 de lei pentru motorină, ceea ce ar aduce economii semnificative la fiecare alimentare.

Cât costă carburantul în București

În București, cea mai bună ofertă pentru benzină standard este de 8,62 lei pe litru, iar pentru motorina standard pornește de la 9,44 lei pe litru. Atât la Petrom, cât și la alte rețele, prețurile fluctuează, dar rămân în limite destul de apropiate. La cele mai mici tarife, un plin de 50 de litri costă aproximativ 431 de lei pentru benzină și 472 de lei pentru motorină.

Cum se compară prețurile în Cluj-Napoca

Cluj-Napoca continuă să prezinte cele mai mici prețuri dintre marile orașe. Benzina standard poate fi cumpărată la un preț de 8,59 lei pe litru, iar motorina standard de la 9,39 lei pe litru. La aceste tarife, alimentarea unui rezervor de 50 de litri ar costa aproximativ 430 de lei pentru benzină și 470 de lei pentru motorină.

Prețurile în Constanța și Timișoara

În Constanța, prețurile pentru carburanți sunt similare cu cele din București, cu benzină standard la 8,62 lei pe litru și motorina la 9,44 lei. Timișoara, pe de altă parte, prezintă aceleași prețuri, oferind șoferilor opțiuni similare. GPL-ul poate fi găsit la un preț de 4,56 lei pe litru în ambele orașe.

Prețurile din Iași și Brașov

În Iași, prețurile minime pentru benzină sunt de 8,62 lei pe litru, în timp ce motorina standard se vinde la 9,44 lei pe litru. La Brașov, situația este similară, cu prețuri de la 8,62 lei pentru benzină și 9,44 lei pentru motorină, la stațiile Petrom, ceea ce indică o stabilitate a prețurilor în întreaga țară.

easyJet pe cale să fie preluată de americanul Castlelake

Compania aeriană britanică easyJet, cunoscută pentru modelul său de afaceri low-cost, a ajuns la un acord preliminar privind preluarea sa de către fondul american de investiții Castlelake. Aceasta propunere, evaluată la peste 6 miliarde de euro, marca un moment semnificativ în evoluția companiei. Totuși, este important de menționat că tranzacția nu este încă definitivă, iar Castlelake are termen până pe 3 august pentru a prezenta o ofertă fermă. Aceasta schimbare de proprietate ar putea avea implicații majore pentru infrastructura și operațiunile easyJet.

Oferte respinse și negocieri intense

După o serie de negocieri tensionate și patru oferte respinse anterior, consiliul de administrație al easyJet a hotărât să recomande acționarilor acceptarea unei oferte îmbunătățite venite din partea Castlelake. Această ofertă a evaluat capitalul companiei la aproximativ 5,2 miliarde de lire sterline, echivalentul a circa 6,1 miliarde de euro. Prețul propus este cu 73% mai mare decât cotația acțiunilor easyJet de la sfârșitul lunii mai, ceea ce reflectă interesul crescut al investitorilor pentru operatorii aerieni low-cost.

Impactul asupra operațiunilor easyJet

În ciuda progresului realizat, nu au fost anunțate modificări în programul zborurilor sau în condițiile de transport pentru pasageri. Tranzacția se află în continuare în stadiul inițial și va necesita o ofertă formală, votul acționarilor și obținerea aprobărilor din partea autorităților competente pentru a fi finalizată. În plus, Castlelake a declarat că dorește să susțină dezvoltarea easyJet, modernizarea flotei și consolidarea poziției companiei în piață, fără a menționa în mod specific planuri de restructurare sau reduceri de personal.

Posibilități și provocări viitoare

easyJet, care are o flotă considerabilă și drepturi de decolare în aeroporturi aglomerate, are un număr semnificativ de angajați și o rețea extinsă de rute. Cu o evaluare similară cu cele ale unor mari operatori aerieni europeni, preluarea de către Castlelake ar putea transforma paradigma operațională a companiei. Însă, preluarea va trebui să respecte reglementările Uniunii Europene privind proprietatea și controlul companiilor aeriene, ceea ce impune ca o majoritate a acțiunilor să fie deținute de investitori europeni.

Reacțiile investitorului fondator

Stelios Haji-Ioannou, fondatorul easyJet, care deține 15% din acțiuni, ar putea beneficia semnificativ de pe urma acestei achiziții, participația sa putând valora aproape 800 de milioane de lire sterline, în condițiile în care preluarea se va materializa. Până în prezent, Haji-Ioannou nu a făcut publice intențiile sale cu privire la ofertă, lăsând loc speculațiilor cu privire la impactul acestei preluări asupra viitorului easyJet.

Concluzii despre viitorul easyJet

În concluzie, preluarea easyJet de către Castlelake este o mișcare strategică care ar putea schimba peisajul companiilor aeriene low-cost din Europa. Cu toate acestea, existența unor obstacole legale și necesitatea unei aprobat formal din partea autorităților, alături de așteptările pieței și nevoile pasagerilor, vor defini direcția pe care compania o va urma în perioada următoare. Deteriorarea încrederii consumatorului și evoluțiile economice globale vor influența, de asemenea, eficiența acestei tranzacții.

Scăderea numărului de pasageri în transportul feroviar și rutier în primul trimestru din 2026

Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică (INS), primul trimestru din 2026 a fost marcat de o scădere semnificativă a numărului pasagerilor care au optat pentru transportul interurban și internațional. Sectorul rutier este cel care a suferit cel mai mult, având o pondere de 78,5% din totalul transporturilor, urmat de transportul feroviar, reprezentând 15,1% din total.

În detaliu, transportul rutier a înregistrat o diminuare de 3,4% în ceea ce privește numărul pasagerilor transportați, comparativ cu aceeași perioadă din anul precedent, 2025, iar parcursul acestora a scăzut alarmant cu 13,2%. De asemenea, datele INS indică o reducere a numărului pasagerilor transportați pe calea ferată cu 8,8%, ajungând astfel la 14,679 milioane. De asemenea, parcursul acestora pe calea ferată a scăzut cu 9,3% în aceleași trei luni.

Pe de altă parte, sectorul transportului public local a arătat o tendință pozitivă, cu un total de 547,418 milioane de pasageri, din care majoritatea, 55,2%, au folosit autobuzele și microbuzele pentru deplasări.

În contextul mai amplu al transportului de mărfuri, observațiile INS relevă o creștere de 2,1% pe rețeaua rutieră, cu un volum total atins de 70,269 milioane tone, față de o ușoară scădere de 0,7% în cazul transportului feroviar, care a înregistrat 8,973 milioane tone. Totuși, parcursul tarifar al mărfurilor pe calea ferată a avut un avans de 2,3%, și segmentul internațional a raportat o creștere notabilă de 16,4%.

Aceste statistici sugerează o dinamică complicată în sectorul transporturilor, evidențiind atât provocările cu care se confruntă transportul feroviar și rutier, cât și oportunitățile emergente în transportul public local și în segmentul internațional de mărfuri.

Avansul șantierului Autostrăzii Sibiu–Făgăraș

Autostrada Sibiu–Făgăraș, un proiect crucial pentru infrastructura rutieră a României, se află acum într-un stadiu avansat de execuție, cu lucrările desfășurându-se intens pe toate cele patru loturi. Peste 1.600 de muncitori și aproape 850 de utilaje sunt angajate pe cei 68 de kilometri despre care se estimează că vor îmbunătăți semnificativ legăturile între regiunile țării.

Detalii despre stadiul lucrărilor pe loturi

Lucrările pe tronsonul 1, care se întinde de la Boița la Avrig (14,2 km), au atins un progres de 15,3%. Aici, 591 de muncitori și 212 utilaje sunt mobilizate pentru activități precum armarea, cofrarea și betonarea fundațiilor. Paralele cu aceste lucrări se desfășoară și proiectarea nodului rutier care va conecta A13 cu alte infrastrucuturi importante, cum ar fi A1 și DN7.

Pe tronsonul 2 (Avrig – Arpașu de Jos), stadiul lucrărilor se ridică la 38,94%, iar constructorii, cu un efectiv de 283 de persoane, se concentrează pe excavații și stabilizarea terenului. Aceștia lucrează simultan la fundațiile și elevațiile unor structuri esențiale, precum poduri și pasaje.

În ceea ce privește tronsonul 3 (Arpașu de Jos – Sâmbăta de Sus), lucrările au ajuns la 41%. Având la dispoziție 510 muncitori și 166 de utilaje, acest lot are printre obiectivele sale un pod extrem de complex, de 820 m lungime.

Tronsonul 4, care se desfășoară între Sâmbăta de Sus și Municipiul Făgăraș, prezintă un progres fizic de 25,8%. Aici, 297 de persoane și 241 de utilaje lucrează la construcția unor structuri esențiale, inclusiv drumul de legătură cu DN1, având o lungime de 5,6 km.

Importanța proiectului și termenele de finalizare

Costul întregului proiect se ridică la 6,4 miliarde lei (fără TVA) și este finanțat prin Programul Transport 2021-2027. Acest lucru subliniază angajamentul autorităților române pentru modernizarea infrastructurii de transport, o etapă esențială pentru dezvoltarea economică a țării. Cristian Pistol, directorul general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), a declarat că lucrările trebuie finalizate până în 2028, marcând astfel un nou capitol în construcția de autostrăzi în România.