„`html

Discursul ministrului Energiei Bogdan Ivan privind prețul carburanților

Într-o conferință de presă susținută joi, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a abordat problema prețurilor carburanților, subliniind că se lucrează la mai multe scenarii, printre care și reducerea accizelor. Ivan a recunoscut că în România au avut loc creșteri ale prețurilor la motorină, cu 20 de bani, și până la 25 de bani până joi dimineața, situându-se astfel în contextul unor creșteri și mai mari în alte țări din vestul Europei.

Ministrul a menționat că, începând de anul trecut, s-au instituit rute alternative de aprovizionare cu combustibil, chiar înainte de criza recentă, oferind astfel o flexibilitate care asigură stocuri pentru cel puțin 5 luni. A subliniat că aproximativ 7% din consumul de petrol rafinat din România provine din importuri ce trec prin strâmtoarea Ormuz.

În plus, Ivan a evidențiat importanța extinderii contractelor comerciale anterioare și repornirea facilităților de rafinare din țară, precum și intensificarea importurilor de petrol din Azerbaidjan și Kazahstan.

Continuarea plafonării prețurilor la gaze

Un alt subiect adus în discuție a fost plafonarea prețului la gaze, Ivan exprimându-și speranța că Guvernul va adopta o ordonanță care va stabiliza prețul, astfel încât să nu crească. De asemenea, a afirmat că se va reglementa sectorul consumatorilor casnici, având ca urmare o reevaluare a măsurilor pentru companiile din domeniu.

Reacția lui Ilie Bolojan față de prețurile carburanților

Ilie Bolojan a comentat și el situația prețurilor la carburanți, exprimând temeri că acestea ar putea ajunge la 10 lei pe litru, în contextul crizei din Orientul Mijlociu. El a insistat asupra faptului că totul depinde de evoluția conflictului din acea regiune.

Așadar, discuțiile despre regimul fiscal al carburanților și about plafonarea prețurilor la energie oglindesc o mare îngrijorare în rândul autorităților, care caută soluții viabile pentru protejarea consumatorilor din România în fața creșterilor senzaționale de prețuri pe plan internațional.

Ministrul Ivan a concluzionat că toate măsurile luate urmăresc diminuarea impactului economic negativ cauzat de fluctuațiile piețelor internaționale, având ca scop principal asigurarea condițiilor de stabilitate pentru cetățeni.

„`

Probleme în China? Beijingul își fixează cea mai mică țintă de creștere economică din 1991

China a adoptat un nou obiectiv pentru anul 2026, stabilind o țintă anuală de creștere economică între 4,5% și 5%. Această decizie marchează cea mai puțin ambițioasă ţintă de expansiune economică de la începutul anilor ’90, conform unui raport anual de activitate al guvernului chinez, consultat de Bloomberg News. Această ajustare a țintei de creștere semnalează o retrogradare importantă, venind în continuarea scăderii țintei anterioare stabilite la aproximativ 5% pentru anul 2023.

Decizia reflectă o recunoaștere de către autoritățile din Beijing a necesității de a accepta un ritm de creștere mai lent, orientându-se spre dezvoltarea unor motoare economice mai sustenabile, în contrast cu modelul anterior bazat pe investiții masive în sectorul imobiliar și infrastructură, alimentate prin datorii. Această nouă strategie nu doar că reduce presiunea asupra oficialilor de a implementa stimulente economice agresive, dar are loc și într-un climat internațional marcat de volatilitate pe piețele comerciale.

Tinta specifică a creșterii economice va fi oficial anunțată de premierul Li Qiang, în cadrul unei sesiuni parlamentare care va avea loc joi. Raportul va detalia nu doar obiectivele de creștere, ci și cele referitoare la ocuparea forței de muncă și inflație, factori esențiali în determinarea dimensiunii sprijinului fiscal pe care China îl va implementa în 2026.

Această nouă țintă de creștere economică a fost stabilită în contextul provocărilor actuale cu care se confruntă economia chineză, care se bazează în continuare pe un export crescut. În 2025, exporturile au contribuit cu o treime la avansul economic de 5%, ceea ce demonstrează țesătura complexă și fragilă a dependenței de cererea externă. Totodată, cerințele pentru stimularea consumului intern nu au reușit să contrabalanseze scăderea semnificativă a pieței imobiliare, consolidând percepția de dezechilibru economic.

Pe partea fiscală, China va menține un deficit bugetar record de 4% din PIB, confirmând astfel disponibilitatea de a continua să susțină cererea internă prin cheltuieli guvernamentale, inclusiv prin împrumuturi. De asemenea, ținta de inflație rămâne la 2%, având în vedere presiunile deflaționiste în creștere. Acest obiectiv reflectă o strategie prudentă de a menține stabilitatea economică, având în vedere că prețurile de consum au rămas relativ constante în ultimul an, ceea ce a dus la cea mai scăzută rată de inflație din 2009.

Guvernul și-a reafirmat intenția de a crea mai mult de 12 milioane de locuri de muncă noi, un element vital pentru asigurarea stabilității economice și sociale în anul următor. Această măsură subliniază angajamentul continuu al autorităților de a susține economia într-un context din ce în ce mai provocator, în fața incertitudinilor internaționale și a dificultăților interne care amenință să tergiverseze redresarea economică.

Cele mai riscante afaceri din România: Harta insolvențelor

Un raport recent, realizat de Coface, scoate în evidență cinci sectoare economice care au generat un alarmant procent de 77% din totalul insolvențelor înregistrate în România în 2025. Acestea sunt comerțul, construcțiile, transportul și depozitarea, industria prelucrătoare, precum și ospitalitatea, incluzând hotelurile și restaurantele. Astfel, dintr-un total de 7.553 de insolvențe, 5.824 de firme au fost afectate de astfel de demersuri în aceste domenii.

Specialiștii în domeniu subliniază că riscul crescut de insolvență este strâns legat de problemele de lichiditate și de comportamentul de plată, în special în sectoarele care depind de plățile realizate de stat, precum construcțiile, dar și în cele care sunt influențate direct de consumul privat. Bogdan Nichişoiu, manager regional de informații la Coface, a declarat: „Riscul de insolvenţă a crescut semnificativ pentru acele sectoare în care lichiditatea este condiţionată de comportamentul de plată al statului român, dar şi pentru cele care depind de comportamentul consumului privat”.

Concentrarea insolvențelor în anumite industrii

Este important de menționat că această concentrare a insolvențelor în câteva industrii este corelată cu numărul mare de actori economici din fiecare sector. Comerțul se evidențiază ca principala industrie din România, atât din perspectiva volumului de activitate, cât și din numărul de firme, incluzând o gamă variată de activități de la retail la distribuție farmacologică. În 2024, din cele aproape 1,7 milioane de firme active legal în economia românească, 422.000 au declarat comerțul ca activitate principală, reprezentând aproximativ un sfert din totalul firmelor.

În total, numărul insolvențelor a înregistrat o creștere de 3,8% în 2025, atingând un maxim al ultimilor ani. De asemenea, numărul companiilor mari, cu cifră de afaceri de peste 500.000 de euro în 2024, care au intrat în insolvență a ajuns la 684, o creștere semnificativă față de 610 în 2024. Coface a calificat această evoluție drept un semnal de alarmă pentru mediul de afaceri.

Impactul măsurilor preventive și contextul extern

Pe parcursul anului precedent, au fost inițiate 221 de proceduri de concordat preventiv, ceea ce este de peste două ori mai mult față de anul anterior. în ceea ce privește contextul economic mai larg, Coface a menționat ca factori provocatori impactul conflictului din Ucraina și tensiunile din Orientul Mijlociu, care au influențat negativ mediul de afaceri din România. De asemenea, angajamentele guvernamentale de reducere a deficitului bugetar s-au adăugat dificultăților cu care se confruntă companiile.

Privind către 2026, se anticipează că economia va continua să fie afectată de inflația ridicată, de o politică fiscală restrictivă, dar și de scăderea consumului privat. În ciuda acestor provocări, analiza realizată de Coface subliniază că mediul de afaceri din România rămâne „dinamic”, cu un potențial ridicat de regenerare.

Turiști în scădere în luna ianuarie: Indice de utilizare a locurilor de cazare de 20%

Numărul turiștilor care au sosit în unitățile de cazare din România a înregistrat o scădere semnificativă în luna ianuarie 2026, conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică (INS). În această perioadă, indicele de utilizare a locurilor de cazare a fost de doar 20%, un semn clar al unei tendințe descrescătoare în sectorul turismului.

Detalii despre sosirile turiștilor

În total, 785.800 de persoane au ales să se cazeze în diferite structuri de primire turistică, inclusiv apartamente și camere de închiriat, ceea ce reflectă o scădere de 7,3% comparativ cu aceeași lună din anul precedent, 2025. Analizând compoziția turiștilor, procentul celor români a fost de 81,6%, restul fiind turiști străini.

Înnoptările și durata șederii

Numărul total de înnoptări înregistrate a fost de 1.486.300, ceea ce reprezintă o scădere cu 8,5% față de ianuarie 2025. Dintre aceștia, 78,2% au fost turiști români. Este interesant de menționat că durata medie a șederii a fost de 1,8 zile pentru turiștii români și de 2,2 zile pentru cei străini, evidențiind astfel diferențele în comportamentul de consum turistic.

Indicele de utilizare netă

Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare a fost de 20,4% în luna ianuarie, o scădere alarmantă de 2,4 puncte procentuale în comparație cu aceeași lună din 2025. Această tendință ridică întrebări cu privire la nivelul de atractivitate al destinațiilor turistice din România și la modurile în care aceste condiții pot fi îmbunătățite.

Turiști străini pe naționalități

Printre turiștii străini, cei mai mulți au venit din Italia, cu un număr de 17.300 de persoane, urmați de cei din Republica Moldova, care au numărat 11.300, și de turiști din Israel, cu 11.000 de vizitatori. Aceste date sugerează o diversitate a originii vizitatorilor, dar și provocări în menținerea unei baze constante de turiști internaționali.

Contextul economic și social

Sectorul turistic românesc continuă să facă față unor provocări considerabile, inclusiv șomajul și fluctuațiile economice. De exemplu, în luna ianuarie 2026, rata șomajului a scăzut ușor în comparație cu sfârșitul anului 2025, conform statisticilor recente. Acesta este un semnal mixed, deoarece în timp ce se observă o oarecare ameliorare pe piața muncii, scăderea numărului turiștilor ar putea influența negativ dezvoltarea economică pe termen lung.

Motivul pentru care Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat a devenit furnizor de gaze naturale

Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale (ANRSPS) a obţinut, acum aproximativ 11 luni, licenţa de furnizor de gaze naturale, acordată de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). Această decizie a fost necesară pentru a asigura un control mai eficient asupra resurselor energetice strategice ale României, în special în contextul exploatării zăcămintelor de gaze naturale din Marea Neagră, cum ar fi Neptun Deep.

Detalii despre procesul de licențiere

Licenţa, valabilă până la sfârşitul anului 2029, a fost obţinută în urma îndeplinirii condiţiilor stabilite de Regulamentul ANRE pentru acordarea licențelor în sectorul gazelor naturale. În acest sens, ANRSPS a subliniat că demersul vizează protejarea siguranței energetice a României, conform legislaţiei în vigoare. Aceasta include respectarea obligațiilor stipulate de Legea nr. 123 din 10 iulie 2012 și reglementările specifice ANRE.

Scopul și obligațiile ANRSPS ca furnizor

Funcția principală a ANRSPS, în calitate de furnizor, este de a acumula stocuri de gaze naturale, contribuind astfel la asigurarea unei reziliențe energetice sporite. De asemenea, ANRSPS are dreptul de preempțiune în achiziția gazelor naturale produse în România, ceea ce îi permite să intervină în tranzacții strategice, cu scopul de a întări rezervele de stat.

Reglementările și responsabilitățile furnizorului

Furnizorul de gaze naturale, conform reglementărilor legale, este obligat să asigure tranzacții transparente, să respecte drepturile clienților și să mențină un standard înalt de servicii. Acest lucru implică disponibilitatea gazelor la prețuri corecte și respectarea procedurilor legale în ceea ce privește contractele de furnizare.

Perspectivele de viitor pentru ANRSPS

În ceea ce privește activitatea viitoare, ANRSPS este pregătită să răspundă cerințelor pieței de gaze, stabilind o relație solidă cu producătorii de energie. Activitățile sale vor fi esențiale pentru menținerea stabilității energetice a României în fața provocărilor internaționale din domeniul energetic. Aceasta include gestionarea eficientă a resurselor și asigurarea unei alimentări continue pentru consumatorii finali.