Reacția Consiliului de Supraveghere al CE Oltenia la Acuzațiile Sindicaliștilor

Consiliul de Supraveghere al Complexului Energetic Oltenia (CEO) a oferit o reacție oficială la acuzațiile recente formulate de către sindicaliști, în contextul neînnoirii contractelor de muncă ajunse la termen. Aceștia au subliniat că nereînnoirea acestor contracte nu constituie o formă de disponibilizare, explicând că programul de restructurare este bine cunoscut de partenerii sociali implicați. Declarațiile au fost transmise în exclusivitate pentru Mediafax, arătând astfel angajamentul Consiliului față de transparență și comunicare.

Conform precizărilor, CEO se află sub controlul Ministerului Energiei, care detine 87,48% din capitalul social al companiei. Aceasta joacă un rol crucial în domeniul extracției lignitului și producerii de energie electrică, fiind unul dintre principalii angajatori din regiune, având peste 8.000 de angajați. Este important de menționat că în contextul unei rate a șomajului care depășește media națională, activitatea CEO devine și mai semnificativă.

Programul de Restructurare și Măsurile Aplicate

Întrebat despre implicațiile închiderii capacităților și disponibilizărilor, Consiliul a afirmat că măsurile în implementare fac parte dintr-un program de restructurare și decarbonizare aprobat la nivel național și european. Aceasta implică un calendar stabilit pentru reducerea capacităților pe bază de cărbune, în conformitate cu angajamentele României privind tranziția energetică. Astfel, măsurile implementate se desfășoară independent de performanța financiară a CEO.

De asemenea, Consiliul a fost întrebat despre natura contractelor de muncă, clarificând că la data de 25 februarie 2026, compania are 7.788 de angajați, dintre care 1.947 cu contracte pe durată determinată. Aceasta a precizat că, din punct de vedere juridic, terminarea contractelor pe durată determinată la împlinirea termenului nu reprezintă disponibilizări, ci încetarea de drept a contractelor, conform Codului muncii.

Transparența Dialogului Social

În ceea ce privește relația cu reprezentanții salariaților, Consiliul a subliniat respectarea legislatiei muncii și a contractului colectiv de muncă. Strategia de restructurare a fost bine comunicată în cadrul structurilor de dialog social, asigurându-se astfel că mulți dintre angajați sunt conștienți de măsurile ce urmează a fi adoptate.

Cu toate acestea, liderii sindicali au semnalat că nu au fost informați oficial cu privire la încetarea contractelor pentru angajații pe perioadă determinată, ceea ce adaugă o dimensiune de tensiune în relațiile de muncă. Aceștia afirmă că au aflat detalii doar prin discuții directe cu premierul, ceea ce sugerează o nevoie de comunicare mai eficientă din partea administrației CEO.

Implicarea Comisiei Europene

Menționând programul de restructurare/decarbonizare, Consiliul a indicat că acesta este bazat pe documente aprobate începând cu anul 2020, inclusiv pe Planul de restructurare transmis Comisiei Europene. Aprobat de aceasta din urmă, programul urmărește implementarea angajamentelor asumate de România în domeniul politicilor energetice și de mediu.

Astfel, etapa actuală de implementare nu este o inițiativă recentă, ci o continuare a angajamentelor stabilite anterior, ceea ce subliniază complexitatea și importanța planului de restructurare pentru viitorul Complexului Energetic Oltenia.

Cât estimează Primăria Capitalei că va încasa în acest an din instituirea taxei speciale pentru promovarea turistică?

Oficialii Direcției Cultură, Învățământ, Turism din cadrul Primăriei Municipiului București au comunicat, la solicitarea Mediafax, prognozele referitoare la fluxul de turiști așteptat pentru anul în curs, precum și estimările privind încasările generate de taxa specială menită să susțină promovarea turismului, conform regulamentului adoptat la finalul anului trecut.

Conform noilor reglementări, fiecare turist care se cazează în București va plăti o taxă de 10 lei pentru fiecare noapte, conform prevederilor prezente în Hotărârea Consiliului General al Municipiului București, publicată în transparența decizională pe 19 decembrie 2025 și adoptată pe 23 decembrie 2025. Această măsură a fost solicitată cu o zi înainte de adoptarea actului normativ local.

Direcția Cultură, Învățământ, Turism a PMB a oferit detalii despre măsurile de identificare a turiștilor care utilizează platformele online, precum Booking și Airbnb, asigurând astfel că aceștia vor fi obligați să plătească taxa specială.

Estimările oficialilor privind veniturile generate de această taxă sunt bazate pe datele legate de turiștii din anul anterior. În 2026, se preconizează un număr total estimat de 4.185.568 de înnoptări, folosind o rată de creștere de 102,87% față de 2025, ceea ce ar duce la un venit anual estimat de 42.692.793 RON. Dintre acești turiști, peste un milion sunt străini, conform datelor Institutului Național de Statistică.

Pe de altă parte, oficialii PMB au menționat că nu au competențe în ceea ce privește estimarea turismului la negru și că această responsabilitate revine altor autorități, conform legislației în vigoare.

Primăria continuă să lucreze la implementarea acestei taxe în mod eficient, subliniind importanța transparenței în procesul de colectare și utilizare a fondurilor destinate promovării turistice a capitalei.

Cele două proceduri de arbitraj internațional inițiate de Eurohold și EIG International au intrat într-o nouă etapă

România se confruntă cu o potențială pierdere financiară semnificativă de peste 1 miliard de euro în procesul de arbitraj referitor la Euroins România. Această sumă reprezintă despăgubirile cerute de către Eurohold și EIG International, în urma retragerii licenței de funcționare a companiei Euroins, lider pe piața asigurărilor auto în acel moment.

Contextul arbitrajului la ICSID

În prezent, două proceduri de arbitraj sunt în desfășurare la Centrul Internațional pentru Soluționarea Disputelor de Investiții (ICSID) din Washington. Prima acțiune a fost inițiată de Eurohold Bulgaria AD și Euroins Insurance Group AD, iar a doua, înregistrată pe 24 noiembrie 2025, implică și alți reclamanți, inclusiv Starcom Holding AD. Aceste procese sunt rezultatul acțiunilor Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) din România, care a decis să retragă licența Euroins, invocând probleme financiare.”

Implicațiile asupra pieței de asigurări din România

Prin urmare, statul român nu doar că riscă să plătească sume uriașe, dar și stabilitatea pieței asigurărilor din România este amenințată. Sumele solicitate de Eurohold și EIG sunt estimate să depășească 1 miliard de euro, cifra fiind rezultatul noilor cereri de despăgubire ce au fost adăugate odată cu dezvoltarea acestor proceduri de arbitraj.

Perchezițiile și acuzațiile de fraudă

Perchezițiile efectuate de autoritățile române la domiciliile foștilor angajați ai Euroins se aliniază contextului acestei dispute juridice, sugerând că s-ar fi creat mecanisme frauduloase care au dus la prejudicii grave asupra Fondului de Garantare a Asigurărilor (FGA). Potrivit anchetatorilor, aceste acțiuni ar fi cauzat pierderi estimate la aproximativ 1,6 miliarde de lei.

Deciziile tribunalului și etapa actuală a procesului

Deciziile Tribunalului ICSID sunt de așteptat să fie clarificate în perioada următoare, cu un termen stabilit până în august 2027, dată la care ar putea fi anunțată o decizie finală. În cazul în care tribunalul nu reușește să se pronunțe în termenul prevăzut, este posibil să acorde o extensie de 60 de zile pentru a finaliza procesul.

Reacția Ministerului Energiei privind investigația Comisiei Europene

Ministerul Energiei a comunicat vineri, ca răspuns la solicitările presei, că deschiderea unei investigații aprofundate de către Comisia Europeană, legată de ajutoarele de stat acordate României pentru Complexul Energetic Oltenia, este o etapă normală în cadrul procedurilor de evaluare. Această reacție vine după ce Comisia a anunțat că va analiza modificările aduse planului de restructurare al CE Oltenia, care au fost prenotificate în septembrie 2025 și oficial notificate în decembrie 2025.

Detalii despre Planul de Restructurare

Conform Ministerului Energiei, acest plan de restructurare a fost ajustat, permițând majorarea ajutoarelor de la 2,66 miliarde euro la 2,86 miliarde euro și extinderea perioadei de restructurare până la sfârșitul anului 2029. Aceste modificări au fost impuse de factori obiectivi și externi, inclusiv întârzieri în implementarea noilor capacități de producție de energie pe bază de gaz natural și energie solară. Contextul geopolitic actual a adus, de asemenea, presiuni suplimentare asupra securității energetice.

Rolul Complexului Energetic Oltenia în economia națională

Complexul Energetic Oltenia, controlat de Ministerul Energiei cu o participație de 87,48%, joacă un rol crucial în asigurarea stabilității sistemului energetic din România. Compania, care are peste 8.000 de angajați, este vitală într-o regiune în care ratele șomajului depășesc media națională. Acesta contribuie semnificativ la echilibrul energetic național, în special în perioadele de vârf de consum.

Impactul asupra producției de energie electrică

Conform datelor de la Transelectrica, vineri, 21 ianuarie, la ora 17:37, producția de energie electrică din cărbune a reprezentat 5,55% din totalul național, cu o contribuție mai mare în zilele cu ger extrem, când centralele pe cărbune au acoperit până la 14% din necesarul național. Cătălin Călinoiu, membru al Consiliului de Supraveghere al CE Oltenia, a subliniat importanța menținerii securității energetice în contextul presiunilor de tranziție către energiile regenerabile.

Provocările viitoare în sectorul energetic

În ciuda angajamentului României de a îndeplini obiectivele europene de decarbonizare, autoritățile recunosc că infrastructura necesară pentru tranziția de la sursele tradiționale de energie la unele mai puțin poluante este încă în dezvoltare. Complexul Energetic Oltenia colaborează îndeaproape cu autoritățile române și cu Comisia Europeană pentru a oferi toate informațiile necesare în cadrul acestui proces de investigație.

Transelectrica a încheiat anul 2025 cu un profit net de 328 de milioane de lei, o scădere semnificativă față de anul anterior

Operatorul național de sistem și transport al energiei electrice, Transelectrica, a înregistrat în 2025 un profit net de 328 de milioane de lei, marcând o diminuare de 44% comparativ cu 586 de milioane de lei în 2024. Acest fapt reflectă o scădere a veniturilor, influențată puternic de evoluția producției și consumului de energie. O cauză semnificativă a acestui rezultat a fost sporirea rapidă a capacității instalate la prosumatori, care a afectat cererea tradițională de energie electrică.

Detalii asupra veniturilor și cheltuielilor Transelectrica în 2025

Raportul preliminar publicat vineri pe site-ul companiei și la Bursa de Valori București dezvăluie că Transelectrica a avut rezultate nete pozitive, dar cu performanțe mai slabe față de 2024. Veniturile operaționale pentru anul 2025 s-au situat la 2,33 miliarde de lei, în scădere față de 2,34 miliarde de lei în 2024. Această reducere a fost determinată de o scădere a veniturilor din tranzacții CPT și din litigii, precum și de o capitalizare a CPT mai mică.

Impactul consumului de energie electrică asupra profitului

În 2025, consumul de energie electrică pe întreg teritoriul național a scăzut cu 0,5%, un aspect care a influențat în mod negativ veniturile Transelectrica. Luând în considerare lunile anului, aceasta a experimentat scăderi în ianuarie, martie, iunie, iulie, august, noiembrie și decembrie, cu excepția lunii februarie, care a adus o creștere de 6,12% față de aceeași lună din anul anterior.

Cresterea cheltuielilor operaționale și influența asupra profitului net

Transelectrica a comunicat o creștere de 3% a cheltuielilor operaționale, care a ajuns la 1,87 miliarde de lei, față de 1,81 miliarde de lei în 2024. Această creștere a fost în mare parte generată de costurile suplimentare cu mentenanța rețelei, cheltuielile de personal și impozitul pe construcții speciale. Această dinamică a cheltuielilor a influențat drastic profitul net al companiei, aducându-l sub așteptări.

Piata energiei electrice si influențele externe

Pe parcursul anului 2025, prețurile energiei pe piața europeană au crescut, având ca rezultat un preț mediu cu 6% mai mare pentru energia achiziționată de Transelectrica. Această creștere este asociată cu scăderea capacităților interne bazate pe combustibili convenționali și cu dependența crescută de sursele regenerabile, care sunt caracterizate printr-o volatilitate mare.

Concluzii și perspective pentru viitor

În ciuda scăderii profitului, Transelectrica continuă să își realizeze obiectivele de investiții, atingând un grad de realizare a programului anual de 104,91% la finele anului 2025. Cu toate acestea, provocările rămân, atât din perspectiva evoluției consumului de energie, cât și a fluctuării prețurilor pe piața energetică. Aceste aspecte vor influența strategia companiei și deciziile de investiție pe termen lung.

Transelectrica a terminat anul 2025 cu un profit net de 328 de milioane de lei, o scădere semnificativă

Transelectrica, operatorul național de sistem și transport al energiei electrice, a încheiat anul 2025 cu un profit net de 328 de milioane de lei, ceea ce reprezintă o scădere de 44% comparativ cu profitul de 586 de milioane de lei înregistrat în anul anterior. Raportul preliminar, publicat vineri pe site-ul companiei și la Bursa de Valori București, subliniază că, deși a obținut rezultate nete pozitive, acestea sunt inferioare celor din 2024. Una dintre cauzele principale ale acestei scăderi a fost evoluția producției și consumului de energie electrică, în contextul unei creșteri accelerate a puterii instalate la prosumatori.

Scăderea veniturilor și impactul costurilor

În cursul anului 2025, Transelectrica a raportat un rezultat pozitiv de 460 de milioane de lei pe segmentul activităților cu profit permis, deși acest rezultat este cu 71 de milioane de lei mai mic decât în 2024, când a atins 531 de milioane de lei. Veniturile operaționale au scăzut cu 11 milioane de lei (0,5%), ajungând la 2,33 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile operaționale, inclusive amortizarea, au crescut cu 60 de milioane de lei (3%), ceea ce a contribuit la diminuarea profitabilității companiei.

Consumul de energie electrică și tendințe pe piață

Conform datelor, consumul de energie electrică în cadrul sistemului energetic național a înregistrat o ușoară scădere de 0,5% în 2025. Această diminuare a fost vizibilă în lunile ianuarie, martie, iunie, iulie, august, noiembrie și decembrie, în timp ce alte luni au prezentat creșteri modeste. Excepția a constituit-o luna februarie, cu o creștere de 6,12%. Creșterea prețului mediu al energiei achiziționate de pe piața de energie a fost de 6% față de anul anterior, influențată de fluctuările de pe piața europeană și de dependența de producția de energie din surse regenerabile.

Structura financiară și cheltuielile

Scăderea veniturilor operaționale a fost determinată de o scădere a veniturilor din tranzacții CPT, veniturile din ajutoare de avarie și din litigii. În contrast, veniturile din tarif transport au crescut cu 235 de milioane de lei. Cheltuielile operaționale au fost influențate în principal de creșterea cheltuielilor cu mentenanța rețelei, a salariilor și a impozitelor pe construcții speciale.

Impactul prosumatorilor și al pieței de echilibrare

Pe segmentul zero-profit, Transelectrica a raportat o scădere drastică a veniturilor, care a scăzut de la 5,53 miliarde de lei în 2024 la 3,24 miliarde de lei în 2025. Aceasta a fost determinată prin scăderea veniturilor pe piața de echilibrare, influențată de puterea instalată la prosumatori și de dezechilibrele contractuale din rândul furnizorilor de energie. Totodată, cheltuielile privind serviciile de sistem au crescut cu 35%, determinând un rezultat negativ de 142 de milioane de lei pe acest segment.

Realizările investițiilor și concluzii finale

La 31 decembrie 2025, gradul de realizare a programului anual de investiții a fost de 104,91% față de programul aprobat de AGA pentru acel an, indicând un angajament continuu față de dezvoltarea infrastructurii energiei electrice. În concluzie, Transelectrica se confruntă cu provocări semnificative în ceea ce privește adaptarea la noile condiții de piață, însă reușește să mențină un nivel de profit pozitiv, chiar dacă acesta este în scădere accentuată comparativ cu anii anteriori.