Prețul la gaze ar putea crește cu 15% față de 2025. Alimentele s-ar putea scumpi

Asociația pentru Energie Inteligentă atrage atenția asupra posibilei introduceri a unei reglementări de preț administrativ pentru gaze de către Guvern. Această măsură ar putea conduce la transferarea costurilor neacoperite de consumatorii casnici către sectorul industrial, având ca rezultat o creștere semnificativă a prețurilor bunurilor de consum. Conform estimărilor, prețul gazelor ar putea să urce cu până la 15% în comparație cu anul trecut, ceea ce ar influența drastic costurile din sectorul alimentar.

În 2025, România a înregistrat o inflație record în rândul produselor alimentare, atingând un procent de 6,7%, dublu față de media europeană de 2,8%. Această situație alarmantă se aliniază cu tendința globală și evidențiază provocările cu care se confruntă economia locală, mai ales că sectorul alimentar depinde de surse energetice costisitoare.

Impactul creșterii prețurilor gazelor se va răsfrânge direct asupra sectorului agro-alimentar, afectând procesarea industrială, transportul și depozitarea produselor. Gazul natural și energia electrică joacă un rol crucial în trei momente cheie ale producției: procesarea alimentelor (ingredientele necesită energie pentru preparare), logistică (transportul și păstrarea condițiilor optime) și inputuri agricole (de exemplu, utilizarea îngrășămintelor care depind de energie).

În acest context, Ministerul Energiei a propus limitarea adaosului comercial aplicat de furnizori pentru energie și gaze. Totuși, proiectul de ordonanță de urgență a fost retras rapid, ceea ce a stârnit suspiciuni și întrebări în rândul publicului și al actorilor din industrie.

Estimările făcute de Asociația pentru Energie Inteligentă sugerează că, dacă gazele pentru industrie vor crește cu 15%, inflația alimentară în România ar putea ajunge în 2026 la un interval de 7,5–9,0%. Așadar, se preconizează că situația va deveni și mai presantă pentru consumatori, care se pot aștepta la prețuri alimentare crescute, datorită acestei interdependențe dintre energia utilizată și costurile de producție.

Evoluția pieței telefoanelor secondhand în România în 2026

Piața telefoanelor din România, și în special segmentele referitoare la dispozitivele secondhand, a demonstrat o transformare semnificativă în anul 2026, în contextul unei economii afectate de incertitudini financiare. Utilizatorii devin din ce în ce mai conștienți de costuri și eficiență, ceea ce duce la o creștere rapidă a preferinței pentru achizițiile sustenabile, incluzând telefoanele secondhand.

Factori care stimulează vânzările de telefoane secondhand

Într-un climat economic presat de inflație, multe persoane au început să își redirecționeze atenția spre achiziția de telefoane secondhand ca alternativă viabilă care le permite să-și protejeze bugetul. Această tendință este susținută de mai mulți factori cruciali:

• Dispozitivele de top își mențin performanța chiar și după un timp, ceea ce le face atractive pe piața secondhand.
• Platformele de revânzare au crescut în credibilitate, implementând politici stricte pentru a asigura calitatea produselor vândute.
• Alege un telefon secondhand nu doar că te ajută financiar, dar contribuie și la reducerea risipirii resurselor, având un impact pozitiv asupra mediului.
• Sistemele de plată flexibile, cum ar fi ratele achitate online, au făcut ca produsele premium să devină accesibile pentru un public mai larg.

Transparența și securitatea în tranzacțiile secondhand

După o perioadă de incertitudine, piața telefoanelor secondhand s-a maturizat și reguli mai clare au fost stabilite pentru efectarea tranzacțiilor. Această maturizare se evidențiază prin:

• Verificări tehnice riguroase care separă produsele funcționale de cele defecte, asigurând astfel calitatea vânzărilor.
• Politici comerciale bine gândite, menite să minimizeze neînțelegerile post-vânzare.
• Oferte de plăți flexibile care se aliniază cu realitățile financiare actuale ale consumatorilor.
• O concentrare mai mare pe magazinele online specializate, care garantează un control al calității mult mai bun decât tranzacțiile între privați.

Întrebări frecvente despre achiziția telefoanelor secondhand

Consumatorii au, în mod natural, întrebări legate de achiziționarea telefoanelor secondhand. Iată câteva răspunsuri pentru cele mai frecvente întrebări:

• Pot returna telefonul dacă există o problemă? Da, majoritatea magazinelor specializate oferă politica de retur, unele chiar în termen de 30 de zile.
• Cum aleg un magazin online sigur? Este important să verifici detaliile disponibile, garanțiile oferite, numărul de recenzii pozitive și reputația brandului.
• Sunt telefoanele secondhand o opțiune viabilă pentru firme? Absolut, companiile pot reduce costurile prin echiparea angajaților cu aceste dispozitive, diminuând riscurile asociate achizițiilor de echipamente noi.

Concluzie

În concluzie, pe lângă cifrele de vânzări, maturizarea pieței telefoanelor secondhand reflectă o schimbare fundamentală în mentalitatea consumatorilor români. În 2026, decizia de a achiziționa un astfel de dispozitiv nu se mai bazează pe simpla dorință de a deține un produs sigilat, ci pe abilitatea de a obține performanță maximize la un cost redus. Aceasta transformare subliniază pragmatismul consumatorilor, care aleg soluții verificate și sigure, echipate cu garanții solide, demonstrând astfel că o investiție corectă în tehnologie poate fi și rațională, dar și ecologică.

A doua ediție TEZAUR: Investiții în titluri de stat cu dobânzi neimpozabile de până la 7%

Ministerul Finanțelor a anunțat lansarea celei de-a doua ediții a Programului TEZAUR pentru acest an, începând cu data de 9 februarie 2026. Această inițiativă oferă persoanelor fizice ocazia de a economisi în condiții favorabile, prin investiții în titluri de stat.

Investițiile pot fi realizate în titluri cu maturități variate, de 1, 3 și 5 ani, având dobânzi anuale de 6,10%, 6,55% și, respectiv, 7%. Este esențial de menționat că veniturile obținute din aceste titluri sunt complet neimpozabile, ceea ce le face o opțiune atractivă pentru economisire.

Titlurile de stat au o valoare nominală de 1 leu și sunt emise în formă dematerializată, facilitând procesul de achiziție și gestionare. Acestea pot fi cumpărate în perioada 9 februarie 2026 – 6 martie 2026 prin platforma Ghișeul.ro. De asemenea, există opțiunea de achiziție online, care se va desfășura între 9 februarie 2026 și 5 martie 2026 pentru persoanele fizice înregistrate în SPV, precum și prin unitățile Trezoreriei Statului.

Cumpărătorii pot realiza diverse operațiuni online, cum ar fi deschiderea unui cont de subscriere și efectuarea transferurilor necesare. Este important de menționat că aceste titluri sunt transferabile și pot fi răscumpărate anticipat, oferind investitorilor flexibilitate în gestionarea lor.

Persoanele care doresc să participe la program trebuie să aibă minimum 18 ani la data efectuării subscrierii. Fondurile obținute de Ministerul Finanțelor ca urmare a emisiunii acestor titluri vor fi destinate finanțării deficitului bugetar și refinanțării datoriei publice, aducând astfel beneficii economice directe.

Ghidul Tezaur online oferă toate detaliile necesare pentru a facilita procesul de subscriere, inclusiv opțiunile de transfer ale sumelor din contul de subscriere înapoi în contul bancar personal al investitorului. Acest proces include completarea unui formular dedicat și asigurarea validării acestuia. Prin această abordare, Ministerul Finanțelor sprijină o experiență de investiție modernă și digitalizată.

În concluzie, a doua ediție a Programului TEZAUR reprezintă o oportunitate valoroasă pentru români de a investi în viitorul financiar în condiții avantajoase și fără impozitare.

Deficitul balanţei comerciale a României în anul 2025 s-a redus cu 2%

Conform datelor publicate luni de Institutul Național de Statistică (INS), deficitul balanţei comerciale a României pentru anul 2025 a fost de 32,7 miliarde de euro, înregistrând o scădere de 673 de milioane de euro comparativ cu anul anterior, ceea ce reprezintă o reducere de 2%. Această tendință pozitivă sugerează o ușoară îmbunătățire a echilibrului comercial al țării.

Creșterea exporturilor și importurilor

În anul 2025, exporturile românești au atins suma de 96,6 miliarde de euro, marcând o creștere de 4,2% față de 2024. De asemenea, importurile au crescut cu 2,6%, totalizând 129,3 miliarde de euro. Această evoluție a comerțului exterior subliniază dinamismul sectorului, cu un impact semnificativ asupra economiei naționale.

Structura exporturilor și importurilor

Analizând structura exporturilor și importurilor, se remarcă faptul că maşinile şi echipamentele de transport reprezintă un segment important, constituind 46,6% din exporturi şi 36,8% din importuri. Alte produse manufacturate au avut o pondere semnificativă de 26,6% la exporturi şi 28,1% la importuri, evidențiind diversificarea ofertei din comerțul internațional.

Schimburile comerciale intra- și extra-UE

În anul 2025, schimburile comerciale intra-UE27 s-au ridicat la 68,9 miliarde de euro la exporturi şi 93,2 miliarde de euro la importuri, ceea ce constituie 71,3% din totalul exporturilor şi 72,1% din totalul importurilor. Schimburile extra-UE27 de bunuri s-au cifrat la 27,6 miliarde de euro la exporturi, respectiv 36,1 miliarde de euro la importuri, reprezentând 28,7% din total exporturi şi 27,9% din totalul importurilor de bunuri.

Măsuri pentru relansarea economică

Ministrul Finanțelor a anunțat recent măsurile propuse pentru relansarea economică a României. Proiectul elaborat cuprinde o serie de credite fiscale și ajutoare de stat, fiind publicat în transparența decizională, ceea ce subliniază intenția de a stimularea activității economice în contextul actual.

Concluzie

Evoluțiile din anul 2025 scoat în evidență progresul României în gestionarea deficitului comercial, unde o scădere de 2% este un semn pozitiv. De asemenea, creșterea exporturilor, împreună cu strategia guvernamentală de relansare economică, sugerează o dinamică favorabilă în contextul economic regional și internațional.

Prețurile mondiale la alimente continuă să scadă în ianuarie

În luna ianuarie, prețurile la nivel mondial pentru alimente au continuat să înregistreze o scădere semnificativă, marcând a cincea lună consecutivă de ieftiniri. Această tendință este susținută de o diminuare considerabilă a prețurilor la produsele lactate, zahăr și carne, conform celor mai recente date publicate vineri de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO).

Tendințe în indicele prețurilor alimentelor

Potrivit raportului FAO, indicele prețurilor alimentelor a avut o medie de 123,9 puncte în luna ianuarie, ceea ce reprezintă o scădere de 0,4% față de luna precedentă și o reducere de 0,6% comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior. Este important de menționat că acest indice se află cu 22,7% sub vârful atins în martie 2022, în urma invaziei Rusiei în Ucraina, care a provocat importante turbulențe pe piețele agricole globale.

Reduceri semnificative la produsele lactate și carne

Printre principalele grupe de alimente, produsele lactate au suferit cea mai mare scădere, înregistrând o diminuare de 5% față de luna anterioară. Această scădere se datorează în mare parte scăderii prețurilor la brânzeturi și unt, factori care au fost influențați de o cerere mai temperată și o ofertă mai consistentă. De asemenea, prețurile cărnii au scăzut cu 0,4% în ianuarie, cu mențiunea că ieftinirile la carnea de porc au compensat creșterile observate la carnea de pasăre.

Scăderi constante la zahăr

Prețul zahărului a înregistrat, de asemenea, o scădere de 1% față de luna precedentă, ajungând la un nivel cu 19,2% mai mic comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Această tendință este influențată de așteptările pieței privind o creștere a ofertei globale, mai ales din partea marilor țări producătoare.

Creșteri în sectorul cerealelor și uleiurilor vegetale

În contrast cu scăderile din alte segmente, cerealele și uleiurile vegetale au înregistrat creșteri în luna ianuarie. Indicele FAO pentru cereale a crescut cu 0,2%, susținut de cererea puternică pentru orez, care a compensat cotele ușor mai slabe ale altor cereale importante, precum grâul și porumbul. De asemenea, indicele uleiurilor vegetale a crescut cu 2,1% pe fondul creșterii prețurilor uleiului de palmier, soia și floarea-soarelui.

Previziuni optimiste pentru producția globală de cereale

Un aspect pozitiv semnalat de FAO este creșterea estimărilor privind producția globală de cereale pentru anul 2025, care ar putea atinge un nou record de 3,023 miliarde de tone metrice, datorită randamentelor îmbunătățite la grâu și perspectivele favorabile pentru producția de porumb. Totodată, se estimează o creștere a stocurilor mondiale de cereale pentru sezonul 2025/26, un indicator care sugerează stabilitate pe piața alimentară globală.

Europa caută alternative la Visa și Mastercard

Europa se află într-un moment crucial, fiind necesar să își diversifice urgent opțiunile de plată, întrucât dependența de giganții americani precum Visa și Mastercard a devenit o temă centrală pentru oficialii din sistemul bancar. Martina Weimert, director executiv al Inițiativei Europene pentru Plăți (EPI), a subliniat această problemă, evidențiind riscurile care ar putea apărea dacă relațiile transatlantice se deteriorează.

Dependenta de soluții internaționale de plată

Weimert a evidențiat, de asemenea, faptul că, deși Europa dispune de scheme naționale de carduri, acestea nu sunt suficiente pentru a asigura o rețea de plăți transfrontaliere stabilă. „Dacă afirmăm că independența este esențială, trebuie să acționăm rapid”, a spus ea, subliniind urgența măsurilor necesare.

Dominanța Visa și Mastercard în Europa

Conform Băncii Centrale Europene (BCE), Visa și Mastercard au controlat aproximativ două treimi dintre plățile cu cardul din zona euro în 2022. Un număr semnificativ de state membre nu dispun de alternative naționale viabile, iar chiar și în regiuni unde există soluții interne, utilizarea lor este în scădere.

Context geopolitic și preocupări de securitate

Într-un climat în care utilizarea numerarului este în declin, autoritățile europene sunt îngrijorate că influența companiilor americane de plăți ar putea fi exploatată drept instrument de presiune în eventualitatea unor tensiuni politice. Aceasta este doar una dintre multiplele arii în care Europa a devenit în mod periculos dependentă de tehnologiile și serviciile din SUA.

Inițiative europene în domeniul plăților

EPI, care reunește bănci precum BNP Paribas și Deutsche Bank, a pornit în 2024 inițiativa Wero, o alternativă europeană la Apple Pay, având deja 48,5 milioane de utilizatori în Belgia, Franța și Germania. Weimert a menționat că, în ciuda conștientizării de către bănci și comercianți a necesității unei rețele de plăți europene, actualul context geopolitic a amplificat importanța subiectului.

Euro digital ca soluție pe termen lung

În acest sens, BCE lucrează la dezvoltarea euro digital, o inițiativă cu scopul de a întări suveranitatea monetară a Uniunii Europene. Piero Cipollone, membru al consiliului executiv al BCE, a subliniat necesitatea de a evita o dependență excesivă de sisteme externe pentru plăți. Proiectul este planificat să devină operațional în jurul anului 2029, reprezentând o măsură esențială în consolidarea autonomiei financiare europene.