Ședința de Guvern pentru criza carburanților amânată: măsurile privind prețurile și exporturile întârzie

Ședința extraordinară programată pentru marți, 24 martie 2026, la ora 17:00, a Guvernului României a fost amânată din cauza întârziereii avizării proiectului de către Consiliul Economic și Social (CES). Această întâlnire era crucială, deoarece Executivul intenționa să declare o situație de criză pe piața carburanților și să implementeze măsuri semnificative, printre care limitarea adaosurilor comerciale, restricționarea exporturilor și controlul prețurilor.

Conform anunțului oficial, CES nu a reușit să discute proiectul de ordonanță de urgență necesară, din cauza avizelor întârziate de la vicepremierul Marian Neacșu și Ministerul Justiției. O nouă ședință a CES este programată pentru miercuri, 25 martie 2026, pentru a continua discuțiile pe această temă esențială.

Guvernul, sub conducerea premierului Bolojan, își propunea să adopte o ordonanță care să stabilească măsuri de protejare a economiei și populației pe durata acestei crize, având în vedere fluctuțiile semnificative ale prețurilor la țiței și la produsele petroliere. Experți din domeniu recomandă evitarea adoptării acestui proiect, susținând că impactul măsurilor propuse ar putea avea consecințe negative pe termen lung.

Printre măsurile incluse în proiect se regăsesc: declararea situației de criză pe piața carburanților, necesitatea unui acord din partea ministerelor competente pentru exportul de produse petroliere precum benzină și motorină, precum și limitarea adaosului comercial la maximum 50% din media înregistrată în ultimele 12 luni. Se preconizează de asemenea instituirea unor măsuri de prevenire a vânzării de produse petroliere la prețuri excesive.

În concluzie, amânarea ședinței de Guvern pune într-o lumină incertă măsurile ce ar putea fi adoptate pentru a răspunde crizei existente în sectorul carburanților, lăsând deschise întrebări asupra eficienței și viabilității acțiunilor planificate.

„`html

România, o piață cheie pentru Revolut

România a devenit a treia piață din lume pentru Revolut, cu 4,8 milioane de clienți și aproape 130 de milioane de transferuri, conform raportului anual publicat pe 24 martie 2026. Această realizare subliniază creșterea semnificativă a activităților financiare în rândul utilizatorilor din România, având în vedere că transferurile de bani între utilizatorii Revolut au crescut cu 15% în 2025, comparativ cu anul precedent.

Performanțele financiare ale Revolut la nivel global

Revolut a înregistrat al cincilea an consecutiv de profitabilitate, cu un profit înainte de impozitare de 2,3 miliarde dolari SUA, în creștere cu 57% față de anul anterior. Veniturile grupului au crescut cu 46%, atingând 6 miliarde USD, evidențiind performanța solidă pe toate liniile de business. De asemenea, companiile au raportat o marjă de profit de 38%, ceea ce reflectă eficiența operațională a modelului de afaceri.

Creșterea continuă a bazei de clienți în România

Baza de clienți retail din România a crescut cu 12% în 2025, ajungând la 4,8 milioane, ceea ce se traduce într-o rată de penetrare de 27% din populația cu vârsta de peste 6 ani. Acest lucru plasează România pe locul trei la nivel global după numărul de utilizatori activi lunar, după Regatul Unit și Franța. De asemenea, numărul clienților care folosesc Revolut ca bancă principală a crescut semnificativ.

Rezultate notabile în activitatea de creditare

Portofoliul de credite din România a cunoscut o expansiune de 68% în 2025, cu un număr tot mai mare de credite personale acordate, înregistrând o creștere de 44%. Această diversificare a produselor financiare disponibile pentru utilizatori a consolidat relația cu clienții, stimulând astfel deponenții să investească mai mult în economiile și instrumentele de investiții oferite de Revolut.

Creșterea volumului tranzacțiilor și a activității clienților

Volumele totale de tranzacții au crescut cu 65% comparativ cu anul anterior, cu o medie de 12 plăți cu cardul efectuate lunar de fiecare client. Revolut Business a avut, de asemenea, o performanță remarcabilă, cu o bază de clienți în creștere și un volum de tranzacții dublat, scotând în evidență impactul pozitiv al platformei în sectorul de afaceri.

Planurile de expansiune și obiectivele viitoare

Revolut își propune să atingă 100 de milioane de clienți până în mijlocul anului 2027, continuând să investească masiv în inovație și extindere la nivel global, inclusiv în SUA și Mexic. Această strategie are la bază un model de afaceri solid care permite companiei să se dezvolte indiferent de condițiile pieței.

„`

Experții solicită Guvernului să nu adopte proiectul de OUG pentru declararea crizei pe piața țițeiului și petrolului

Asociația Energia Inteligentă (AEI) a emis marți o scrisoare deschisă, însoțită de o analiză detaliată, prin care își exprimă îngrijorarea profundă față de intenția Guvernului de a adopta o Ordonanță de Urgență (OUG) pentru declararea unei situații de criză pe piața țițeiului și a produselor petroliere. Această măsură ar urma să includă și reglementări privind limitarea adaosurilor comerciale, ceea ce, potrivit AEI, nu va aduce efectele pozitive anticipate și ar putea genera distorsiuni semnificative pe piață.

„Proiectul nu va genera efectele pozitive anticipate asupra prețurilor la carburanți. Dimpotrivă, există riscul ca intervențiile propuse să distorsioneze funcționarea pieței și să creeze dezechilibre semnificative în lanțul de aprovizionare”, se menționează în documentul semnat de Dumitru Chisăliță, președintele AEI. Aceasta este o poziție care reflectă temerile fundamentate asupra modului în care măsurile propuse ar putea afecta consumatorii și stabilitatea economică.

Impactul estimat de AEI

Pregătirea măsurilor propuse de Ministerul Energiei este justificată de o situație economică deja marcată de incertitudini. AEI subliniază că limitarea adaosului comercial pentru produsele petroliere la maximum 50% din media practică în anul 2025 nu înseamnă neapărat o reducere a prețului final la pompă. Aceasta poate duce la o creștere a prețurilor cu 10-15% în anumite condiții, afectând astfel consumatorii.

În plus, Chisăliță menționează că orice intervenție guvernamentală trebuie să se bazeze pe analize solide și dialoguri cu actorii din industrie, în scopul de a evalua impactul pe termen lung și mediu.

Recomandările AEI

Asociația Energia Inteligentă propune suspendarea procesului de adoptare a OUG în forma actuală și inițierea unui dialog transparent cu reprezentanții industriei și consumatorilor. De asemenea, se cere o analiză de impact care să evalueze riscurile asupra securității aprovizionării, precum și identificarea unor măsuri alternative care să fie eficiente și sustenabile.

„Considerăm că stabilitatea pieței de carburanți este esențială pentru economia națională și pentru bunăstarea cetățenilor. Orice decizie care poate genera perturbări trebuie tratată cu maximă responsabilitate”, adaugă președintele AEI.

Complexitatea măsurilor de plafonare a prețurilor

Dumitru Chisăliță avertizează că plafonarea marjelor comerciale, deși prezentată ca o măsură de protecție pentru consumator, poate duce la efecte adverse, cum ar fi reducerea ofertei și riscuri de penurie. Marja comercială nu reprezintă profitul final al distribuitorilor, ci doar diferența dintre prețul de achiziție și cel de vânzare, iar un plafon stabilit în mod eronat poate transforma profiturile în pierderi. Aceasta determină un fenomen economic eficient: capitalul se va retrage dintr-o piață care nu oferă randamente satisfăcătoare.

Consecințele pot fi devastatoare: pierderea jucătorilor marginali din piață, care asigură flexibilitate și volume suplimentare, ducând la o aprovizionare mai fragilă și posibil la penurie de carburanți în condiții de stres economic global.

Cartel Alfa solicită repornirea capacităților CE Oltenia pentru producția de energie

Confederatia sindicală Cartel Alfa a adresat o solicitare Guvernului României, cerând repornirea capacităților Complexului Energetic Oltenia pentru producția de energie. În plus, aceștia solicită reducerea TVA-ului și a accizelor la combustibili. Această acțiune se bazează pe o evaluare a unei situații „de o gravitate excepțională”, generată de incoerența și lipsa de strategie a politicilor guvernamentale în sectorul energetic.

Impactul restructurărilor asupra securității energetice

Cartel Alfa subliniază că recentele decizii privind restructurarea accelerată a CE Oltenia nu doar că afectează securitatea energetică a României, dar contravin angajamentelor internaționale asumate pentru a proteja competitivitatea economică și a gestiona tranziția energetică într-un mod responsabil. Sindicaliștii subliniază că, în absența unor alternative viabile, închiderea capacităților existente constituie un risc major pentru securitatea energetică a țării.

Greva foamei ca formă de protest

În acest context, angajații CE Oltenia au decis să intre în greva foamei, ca reacție la temerile privind pierderea locurilor de muncă. Aceștia și-au exprimat îngrijorarea cu privire la stabilitatea locurilor de muncă în fața restructurărilor anunțate, cerând măsuri imediate din partea autorităților.

Declarațiile Consiliului de Supraveghere

Consiliul de Supraveghere al CE Oltenia a răspuns acuzațiilor sindicaliștilor, afirmând că nereînnoirea contractelor care au ajuns la termen nu constituie disponibilizări. Potrivit acestora, programul este bine cunoscut de partenerii sociali și nu afectează negativ angajații, conform declarațiilor oficiale.

Cereri suplimentare și măsuri economice necesare

Cartel Alfa a subliniat necesitatea ca marii consumatori să poată contracta direct energia de la producători, în scopul eliminării distorsiunilor de pe piață și a reducerii costurilor pentru consumatori. De asemenea, organizația sindicală cere stoparea exportului de combustibil și gaze, prioritatea fiind asigurarea necesarului intern pentru populație și economie, precum și reducerea poverii fiscale asupra consumatorilor.

Critica deciziilor guvernamentale

Conform declarației Cartel Alfa, în contextul tranziției energetice, închiderea rapidă a capacităților energetice, fără alternative viabile, conduce la disponibilizări masive de personal și la o subfinanțare deliberată a companiilor strategice. Aceste măsuri nu sunt considerate reforme, ci o formă de dezindustrializare care poate avea consecințe sociale și economice profunde.

Concluzie și apel la dialog

Sindicaliștii au avertizat că protestele, inclusiv măsuri extreme precum greva foamei, reflectă o relație tensionată între stat și cetățeni. De asemenea, aceștia solicită o reacție din partea autorităților, care să fie capabile să prevină agravarea situației actuale și să asigure o colaborare eficientă pentru a evita deteriorarea condițiilor de muncă și a securității energetice în țară.

Presa maghiară: România tace, Ungaria e în plină ascensiune

Presa din Ungaria a realizat o analiză comparativă a situației economice dintre Ungaria și România, ajungând la concluzia că Budapesta face progrese semnificative, în timp ce Bucureștiul suferă un regres economic. Această opinie a fost susținută de datele recente publicate de Eurostat, care arată performanțele economice diferite dintre cele două țări. Publicația Mandiner a evidențiat că, în trimestrul trei din 2025, venitul real pe cap de locuitor în Ungaria a crescut cu 1,6%, ceea ce o plasează printre cele mai bine cotate economii din Uniunea Europeană, fiind depășită doar de Italia.

Contrar percepției publice negative despre economia ungurească, presa maghiară subliniază că puterea de cumpărare a crescut semnificativ, în contrast cu regresele observate în alte state europene, inclusiv România, care a înregistrat o scădere de 3,33%. Spațiul mediatic unguresc contestă astfel narațiunea conform căreia Ungaria ar fi lăsată în urmă în fața unor țări precum România.

În concomitent, în Ungaria au apărut temeri legate de posibile contestații ale rezultatelor alegerilor recente. Sondajele de opinie sugerează o percepție generală de insecuritate în rândul populației, întocmai cum au făcut-o și articolele de analiză ale presei locale. De asemenea, prim-ministrul Viktor Orbán a transmis un avertisment către Ucraina, subliniind că lipsa livrărilor de petrol către Ungaria ar putea avea repercusiuni economice severe.

Articolele subliniază că, în general, media economică a Uniunii Europene a stagnat, în timp ce Ungaria continuă să se dezvolte. Aceste informații se bazează pe statistici concrete care contestă imaginea negativă creată în jurul economiei ungurești, susținând că, dimpotrivă, indicatorii economici arată o tendință ascendentă.

În acest context, comparația dintre Ungaria și România devine tot mai relevantă, având în vedere că această diferențiere ar putea influența nu doar percepția publicului, ci și politicile economice adoptate de ambele guverne. Dilema regăsită în analizele recente sugerează că Ungaria ar putea să se afle într-o poziție favorizată, în contrast cu stagnarea evidentă din România.