An record pe bursele europene: băncile au fost marile câștigătoare ale lui 2025

Anul 2025 a fost marcat de o performanță remarcabilă pe bursele europene, cu sectorul bancar ieșind în evidență ca principalul câștigător. Piețele din Europa au înregistrat o creștere semnificativă, depășind chiar și evoluția piețelor din Statele Unite. Indicele Stoxx 600, care include cele mai importante companii listate din Europa, a crescut cu aproximativ 16%, atingând maxime istorice. Această ascensiune a fost cu atât mai notabilă cu cât a depășit performanța pieței americane S&P 500, un lucru rar întâlnit în ultimii ani.

Motorul acestei creșteri spectaculoase a fost reprezentat de acțiunile băncilor, care au beneficiat de profituri record, susținute de o economie europeană mai stabilă decât se anticipa la începutul anului. Cea mai impresionantă evoluție a fost înregistrată de sectorul bancar, unde acțiunile au crescut, în medie, cu 65%, marcând cea mai mare majorare anuală din 1997 până în prezent, conform datelor Bloomberg. Această creștere a fost alimentată de profituri mai mari din credite, comisioane și tranzacții financiare, în timp ce băncile au reușit să-și controleze costurile și să returneze o parte semnificativă din câștiguri investitorilor sub formă de dividende.

De ce au câștigat băncile

Analizând această situație, Peter Oppenheimer, expert financiar la Goldman Sachs, a subliniat că un amestec eclectic de acțiuni a depășit piața, dar băncile s-au aflat clar în prim-plan. Printre instituțiile financiare care au avut un an excepțional se numără Banco Santander, Société Générale – grupul mamă al BRD – și Commerzbank, unele dintre acestea fiind pe cale să încheie cel mai bun an din istoria lor bursieră.

Europa, mai puțin expusă „bulei” tehnologice în 2025

Un alt aspect care a contribuit la atragerea interesului investitorilor în Europa a fost faptul că piețele europene sunt mai puțin dependente de marile companii tehnologice comparativ cu Wall Street. În Statele Unite, o mare parte din creșterea burselor provine de la câteva nume uriașe din tehnologie, considerate de analiști ca fiind supraevaluate. În contrast, Europa beneficiază de un echilibru mai mare între sectoare, inclusiv bănci, industrie, energie, apărare și minerit. Ulrich Urbahn, strateg la banca germană Berenberg, a explicat că diferența de evaluare față de SUA rămâne atractivă, iar contextul macroeconomic este favorabil.

Câștiguri în sectorul apărării

Pe lângă bănci, alte sectoare au înregistrat creșteri semnificative în 2025. Companiile din industria de apărare au beneficiat de majorarea cheltuielilor militare în Europa, în contextul tensiunilor geopolitice. Firme precum Rheinmetall din Germania și Babcock din Marea Britanie au atins maxime istorice pe bursă, iar Indra Sistemas din Spania a crescut cu aproximativ 180% într-un singur an.

Creșteri și în minerit

De asemenea, companiile miniere au fost printre câștigătorii anului, susținute de scumpirea metalelor prețioase și industriale. Producătorul de aur și argint Fresnillo a avut una dintre cele mai bune evoluții din Europa, cu o creștere de peste 400% a acțiunilor în 2025. Unele companii din sectorul cuprului și-au dublat valoarea, beneficiind de cererea generată de centrele de date și dezvoltarea inteligenței artificiale.

Sezoane în declin

În contrast, alte sectoare au avut un an dificil. Industria auto, bunurile de consum și publicitatea au fost afectate de cererea mai slabă, costuri mai mari și incertitudini economice. Companii precum Stellantis, care a înregistrat o scădere de 25%, Puma cu o scădere de 50% și grupul de publicitate WPP, care a suferit o scădere de 60%, au fost exemple clare ale dificultăților întâmpinate.

Ce urmează în 2026

Privind spre anul 2026, analiștii sunt prudenți, dar optimisti. Mulți consideră că 2026 ar putea continua trendul pozitiv, dacă profiturile companiilor vor crește în același ritm. Stabilitatea ratelor dobânzilor, inflația mai temperată și o economie europeană în revenire sunt factori care pot susține piețele. Aceste evoluții sunt relevante și pentru România, având în vedere legătura directă cu băncile europene prezente local, precum și impactul asupra fondurilor de pensii și investiții care au expunere pe piețele externe. Performanța burselor europene influențează indirect economiile populației și randamentele fondurilor de pensii private, afectând totodată costurile de finanțare din regiune, inclusiv dobânzile la care se poate împrumuta statul și companiile.

Sursa: www.mediafax.ro/economic/an-record-pe-bursele-europene-bancile-au-fost-marile-castigatoare-ale-lui-2025-23664995

Analiza pieței muncii în 2025: Tendințe și provocări

Piața muncii din România a încheiat anul 2025 cu un trend ascendent în sectorul construcțiilor, stimulat de investițiile din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Totuși, același an a fost marcat de dificultăți severe pentru industriile automotive și IT&C, care s-au confruntat cu concedieri masive și reduceri de bugete. Aceasta este concluzia unei analize realizate de Florin Drăgan, rectorul Universității Politehnica Timișoara (UPT), care a evaluat impactul economic pe baza dialogului cu reprezentanți ai mediului de afaceri și ai sectorului tehnologic.

Drăgan subliniază că efectele economice au variat semnificativ de la un sector la altul. Domeniile beneficiare ale fondurilor PNRR au avut o evoluție stabilă, în contrast cu sectoarele care depind de piețele globale, cum ar fi automotive și IT&C, care au resimțit intens efectele tensiunilor internaționale și instabilitatea economică din Europa. Această situație a dus la o scădere a cererii și la creșterea costurilor cu energia și materiile prime, în timp ce tranziția către electromobilitate a adăugat o presiune suplimentară asupra producătorilor europeni.

Provocările industriei automotive

Industria automotive se află într-o perioadă extrem de complicată la nivel european, iar acest lucru se reflectă și în România. Florin Drăgan afirmă că „vorbim despre o combinație de factori care afectează simultan producătorii și furnizorii: încetinirea economiei, scăderea cererii, costurile tot mai mari cu energia și materiile prime, dar și presiunea tranziției către electromobilitate.” Aceste provocări sunt amplificate de competiția acerbă din partea Chinei, care beneficiază de costuri mai reduse și de un avans semnificativ în domeniul vehiculelor electrice.

Concedieri și schimbări în sectorul IT

În ceea ce privește sectorul IT&C, analiza arată că acesta a suferit cele mai multe concedieri în 2025, atât în România, cât și la nivel global. Competiția pentru pozițiile entry-level a crescut considerabil, iar numărul mare de aplicanți pentru un singur post indică o piață mai favorabilă angajatorilor. Rectorul UPT menționează că, în acest context, programele de practică și internship derulate de universitate au fost esențiale pentru integrarea tinerilor pe piața muncii.

În același timp, în sectorul construcțiilor, deficitul de specialiști rămâne o problemă majoră, pe fondul numărului mare de proiecte aflate în derulare. Drăgan subliniază că „la un anunț de angajare, au fost primite 60 de CV-uri în doar două ore”, ceea ce reflectă o schimbare semnificativă față de anii anteriori.

Impactul inteligenței artificiale

Un alt factor care influențează piața muncii este inteligența artificială, care a dus la reducerea numărului de posturi în anumite domenii. Drăgan explică faptul că „în partea de generare de software, creșterea productivității poate porni de la 50% până la mai mult decât dublu”, iar procesele de mentenanță se desfășoară acum mai rapid, fără ca personalul să fie nevoit să le stăpânească în detaliu. Aceasta sugerează o necesitate urgentă de readaptare a calificărilor pentru cei care doresc să se angajeze în aceste domenii.

Nevoia de predictibilitate în mediul de afaceri

Analiza rectorului UPT evidențiază că marile companii cer predictibilitate, un aspect esențial pentru stabilitatea economică. „Predictibilitate, asta cer marile companii de ani de zile. Trebuie să înțelegem că în privat, un buget nu se face de azi pe mâine”, afirmă Drăgan. El subliniază că instabilitatea internă și dependența de evenimentele din piața globală afectează semnificativ companiile românești.

În concluzie, pentru a asigura o stabilitate pe termen lung, este necesar să se investească mai mult în inovare și în parteneriate între companii și mediul universitar, pentru a genera proiecte de impact. Florin Drăgan subliniază că universitățile nu își mai pot permite să aibă domenii cu angajabilitate de 30% și trebuie să se concentreze pe domeniile în care doresc să exceleze.

Sursa: www.mediafax.ro/economic/analiza-a-pietei-muncii-in-2025-trend-ascendent-in-constructii-concedieri-in-automotive-si-it-23664996

Cine va plăti noua taxă de 25 lei pentru coletele extracomunitare în România

Începând cu 1 ianuarie 2026, România va implementa o taxă unitară de 25 de lei pentru fiecare colet provenit din state din afara Uniunii Europene. Această măsură va afecta inclusiv comenzile plasate pe platforme populare precum Temu, Shein sau AliExpress. Deși anunțul a generat confuzie în rândul consumatorilor, legislația clarifică faptul că suma nu va fi achitată de cumpărători, ci de expeditori sau de platformele de vânzări online.

Taxa a stârnit numeroase dezbateri pe rețelele sociale, mulți utilizatori presupunând, în mod eronat, că vor fi nevoiți să o plătească personal. Analiștii de la XTB subliniază că lipsa unor explicații clare din partea autorităților a contribuit la răspândirea acestei percepții greșite. Discuțiile pe forumuri și platforme precum Reddit reflectă temerile consumatorilor cu privire la costurile suplimentare pe care le-ar putea suporta la primirea coletelor, pe lângă prețul produselor și al transportului.

Cine va plăti noua taxă

Conform prevederilor legale, taxa nu se aplică direct consumatorului final. Responsabilitatea achitării acestei sume revine vânzătorului sau operatorului platformei prin intermediul căreia se realizează tranzacția, dar doar dacă acesta se află în afara Uniunii Europene. Colectarea taxei va fi realizată de Poșta Română sau de firmele de curierat, care vor declara lunar sumele către ANAF și le vor vira la bugetul de stat.

Decizia de a introduce această taxă face parte dintr-un plan mai amplu de modernizare a Uniunii Vamale, având în vedere creșterea rapidă a comenzilor online din afara spațiului comunitar. Eurostat indică faptul că, în 2024, statele membre au primit aproximativ 4,6 miliarde de colete cu valoare redusă, majoritatea expediate din China. Această situație a generat probleme legate de concurența neloială, siguranța produselor și pierderile fiscale, determinând autoritățile europene și naționale să adopte măsuri suplimentare.

Impact asupra platformelor de comerț online

Taxa fixă per colet va influența în principal platformele care vând produse ieftine, de valoare mică, cum ar fi accesorii, gadgeturi sau articole vestimentare low-cost. Acestea vor trebui să decidă dacă vor transfera costul către clienți prin creșterea prețurilor sau dacă vor suporta parțial taxa pentru a rămâne competitive. Unele platforme ar putea lua în considerare mutarea stocurilor în depozite situate pe teritoriul Uniunii Europene, având în vedere că livrările din interiorul UE nu vor fi supuse acestei taxe.

Deși această opțiune presupune investiții mai mari și o logistică mai complexă, strategia este deja utilizată de anumiți retaileri internaționali și ar putea deveni mai frecventă odată cu aplicarea noilor reguli. Pe termen mediu, noua taxă ar putea avantaja comercianții care vând deja din interiorul UE și producătorii locali, eliminând avantajul de preț pentru vânzătorii extracomunitari și contribuind la echilibrarea concurenței, în special în segmentul produselor ieftine.

Taxa de 25 de lei se va aplica pentru colete cu valoarea declarată de până la 150 de euro, provenite din vânzări la distanță din afara Uniunii Europene. Aceasta nu se va aplica pentru coletele nelivrate, iar în cazul retururilor, suma nu va fi restituibilă. Măsura este inclusă în pachetul legislativ fiscal nr. 2, adoptat de Parlament, și va intra în vigoare la 1 ianuarie 2026, cu obligații de colectare și raportare stabilite prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 13/2013.

Sursa: www.mediafax.ro/economic/cine-va-plati-noua-taxa-de-25-lei-pentru-coletele-extracomunitare-in-romania-23664950

Câciu denunță minciunile despre „incapacitatea de plată” și contestă majorarea TVA

Adrian Câciu, fostul ministru al Finanțelor, a ieșit la rampă cu o declarație incendiară, afirmând că deficitul public de 6,4% din PIB, înregistrat după 11 luni, contrazice toate scenariile alarmiste legate de „facturile ascunse” și de o eventuală incapacitate de plată a statului român. Câciu a subliniat că aceste afirmații sunt pur și simplu false, etichetând „incapacitatea de plată” drept o minciună flagrantă și insistând că majorarea TVA nu era justificată.

Într-o analiză detaliată a execuției bugetare, Câciu a subliniat că, în perioada iulie-septembrie, s-au vehiculat informații despre facturi ascunse în valoare de 30 miliarde de lei, care ar fi trebuit să ducă deficitul real la 10-11% la finalul anului. „Dacă aceste afirmații ar fi fost adevărate, deficitul ar fi trebuit să crească semnificativ în luna octombrie, dar a fost de doar 5,7%. Nici în noiembrie nu au apărut aceste așa-zise «facturi ascunse»”, a declarat Câciu, acuzând autoritățile de manipulare a datelor.

Fostul ministru a continuat să explice că structura cheltuielilor bugetare arată că din totalul de 121,8 miliarde de lei, 108,4 miliarde reprezintă cheltuieli de investiții, ceea ce constituie 89% din deficit. Aceasta înseamnă că, în realitate, deficitul primar a fost depășit de valoarea investițiilor cu 35,4 miliarde de lei.

Critica lui Câciu asupra măsurilor guvernamentale

Câciu a criticat, de asemenea, modul în care actualul guvern, sub conducerea lui Ilie Bolojan, a gestionat deficitul bugetar. Acesta a acuzat că Bolojan a recurs la tăieri drastice ale investițiilor, ceea ce a dus la o explozie a dobânzilor și la amanetarea veniturilor viitoare pentru a plăti datoriile curente. „Cum a reușit Bolojan să scadă deficitul bugetar? A tăiat investițiile, iar acum plătim prețul”, a afirmat Câciu.

În ceea ce privește proiecțiile pentru anul viitor, Câciu a subliniat că deficitul primar este de 3,83% din PIB, în timp ce valoarea investițiilor este de 5,7% din PIB, ceea ce arată că investițiile sunt cu 50% mai mari decât deficitul primar. El a adăugat că, având în vedere datele actuale, deficitul public anual ar fi putut fi închis la 7% din PIB, conform estimărilor inițiale din legea bugetului.

Întrebări fără răspuns privind deciziile guvernamentale

Câciu a pus sub semnul întrebării deciziile recente ale guvernului, întrebându-se de ce a fost necesară creșterea TVA-ului în condițiile în care deficitul era de 6,4% la 11 luni, iar ținta inițială era de 7%. „De ce a trebuit să urce deficitul la 8,4% pentru finalul anului?”, a întrebat el, subliniind că această creștere nu era justificată.

În plus, fostul ministru a menționat impactul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), afirmând că modificările aprobate vor avea un efect neutru asupra deficitului. Câciu a criticat și performanțele actuale în raport cu agențiile de rating, care mențin o perspectivă negativă asupra ratingului de țară, în ciuda măsurilor de consolidare anunțate de guvern.

Concluzii amare despre politica fiscală

În final, Câciu a reiterat opoziția sa față de majorarea taxelor, subliniind că, în condițiile în care investițiile sunt cu 50% mai mari decât deficitul primar, nu există justificare pentru creșterea TVA-ului. „Ajustarea se face pe alte elemente, nu prin tăierea investițiilor”, a concluzionat el, lăsând să se înțeleagă că actuala politică fiscală este greșită și dăunătoare pentru economia românească.

Sursa: www.mediafax.ro/economic/caciu-spune-ca-incapacitatea-de-plata-este-o-minciuna-si-sustine-ca-majorarea-tva-nu-era-necesara-23664861