Cât costă carnea de porc în 2025

Prețul cărnii de porc a continuat să fie un subiect de interes major în 2025, în special în perioada sărbătorilor, când consumul crește semnificativ. Deși nu s-au înregistrat scumpiri dramatice comparativ cu anul anterior, 2024, diferențele de preț între diferitele lanțuri de retail rămân semnificative. În plus, carnea achiziționată direct de la producători este, în multe cazuri, mai scumpă decât cea disponibilă în supermarketuri.

Prețurile la carnea de porc în supermarketuri, în 2025

LIDL se menține ca unul dintre retailerii cu cele mai accesibile prețuri pentru carnea de porc. Astfel, prețurile sunt următoarele:

• Pulpă fără os: aproximativ 16,9 lei/kg
• Spată fără os: aproximativ 19,9 lei/kg
• Cotlet fără os: aproximativ 25,9 lei/kg

KAUFLAND, pe de altă parte, oferă oferte competitive, în special pentru bucățile cu os:

• Spată fără os: aproximativ 16,99 lei/kg
• Ceafă de porc: aproximativ 21,9 lei/kg
• Cotlet cu os: aproximativ 19,99 lei/kg

CARREFOUR se remarcă prin prețuri mici la anumite sortimente, cum ar fi:

• Pulpă sau spată pentru gătit: aproximativ 15,9 lei/kg
• Rasol de porc: aproximativ 12,2 lei/kg

AUCHAN, în schimb, are prețuri medii spre ridicate pentru bucățile premium:

• Carne tocată: aproximativ 16,99 lei/kg
• Pulpă fără os: aproximativ 23,49 lei/kg
• Ceafă fără os: aproximativ 29,99 lei/kg
• Mușchiuleț de porc: peste 42 lei/kg

SELGROS, în general, practică prețuri mai ridicate la carnea proaspătă:

• Pulpă: aproximativ 23,19 lei/kg
• Cotlet fără os: aproximativ 25,95 lei/kg
• Ceafă dezosată: aproximativ 31,95 lei/kg
• Mușchiuleț: aproximativ 39,75 lei/kg

Cât costă carnea de porc de la producători, în 2025

În piețe sau direct de la crescători, prețurile sunt adesea mai ridicate decât multe oferte din supermarketuri:

• Porc în viu: 15–18 lei/kg
• Carcasă de porc: aproximativ 25 lei/kg
• Pulpă: aproximativ 30 lei/kg
• Cotlet: aproximativ 35 lei/kg
• Ceafă: aproximativ 40 lei/kg
• Carne pentru tocat: aproximativ 25 lei/kg

Aceste prețuri mai mari sunt justificate de costurile de producție și de faptul că, de obicei, se vinde carne locală, în cantități mici.

Evoluția prețurilor față de 2024 și 2023

În 2023, prețul porcului în viu era de aproximativ 10–12 lei/kg, iar prețul mediu în retail se situa în jurul valorii de 24 lei/kg, în funcție de sortiment. În 2024, prețul porcului în viu a crescut la aproximativ 15–17 lei/kg, iar în retail majoritatea bucăților se încadrau între 18 și 29 lei/kg. În 2025, prețul porcului în viu a rămas stabil, între 15–18 lei/kg, similar cu 2024, însă prețurile din retail au variat, cu diferențe mai mari între lanțuri.

Chiar dacă unii fermieri susțin că prețul la poarta fermei a scăzut comparativ cu 2024, consumatorii nu resimt o ieftinire clară în magazine. Totuși, prețurile au început să scadă în prezent, un fenomen frecvent observat cu câteva zile înainte de Crăciun, când unii producători au început să vândă porcii în viu cu prețuri ce variază de la 14 până la 11 lei pe kilogram.

Sursa: www.mediafax.ro/economic/cat-costa-carnea-de-porc-in-2025-preturile-din-marile-lanturi-de-magazine-si-de-la-producatori-23662262

Producătorii de băuturi spirtoase cer Guvernului înghețarea accizelor de la 1 ianuarie 2026

Asociația patronală Spirits România, care reunește principalii producători și importatori de băuturi spirtoase din România, a lansat un apel urgent către Guvern, solicitând înghețarea creșterii accizelor programate pentru 1 ianuarie 2026. Această solicitare vine în contextul în care organizația avertizează că majorarea de 10% prevăzută de Hotărârea de Guvern 141/2025 va avea efecte devastatoare asupra economiei naționale, inclusiv pierderi masive de locuri de muncă și o stimulare a pieței negre, cu un consum crescut de băuturi contrafăcute.

Într-o scrisoare adresată prim-ministrului Ilie Bolojan și ministrului Finanțelor Alexandru Nazare, Spirits România subliniază că accizele la băuturile spirtoase au fost deja majorate de două ori în 2025, cu 4,4% de la 1 ianuarie și cu 10% de la 1 august. O nouă majorare de 10% la începutul anului viitor ar duce la o creștere cumulată de peste 26% într-un interval de doar 12 luni, ceea ce ar putea avea consecințe catastrofale pentru economia românească.

Organizația a evidențiat că o astfel de creștere va afecta grav industria locală de băuturi spirtoase, iar efectele sociale vor fi extrem de serioase, având în vedere că va stimula interesul pentru băuturile contrafăcute, care pot pune în pericol sănătatea publică. În documentul adresat Guvernului, se menționează că industria băuturilor spirtoase este un pilon esențial al economiei, contribuind cu aproape un miliard de euro la produsul intern brut al României în 2024.

Din această sumă, 520 de milioane de euro au fost generate direct de producători, distribuitori și comercianți, iar restul provine din impactul indirect asupra altor domenii, precum agricultura, logistica, marketingul și ospitalitatea. Producătorii și importatorii de băuturi spirtoase subliniază că o nouă creștere a accizelor va afecta întregul lanț valoric, inclusiv sectorul HoReCa, unde scăderea cererii ar putea duce la reduceri de personal sau chiar închiderea unor afaceri.

Impactul asupra veniturilor bugetare

Un alt argument adus în discuție este impactul negativ asupra veniturilor bugetare. Deși accizele au crescut cu aproape 15% în 2025, încasările statului din accizele la băuturile spirtoase au scăzut cu 4% în primele zece luni ale anului, ceea ce se traduce printr-o pierdere de aproximativ 44,28 milioane RON comparativ cu aceeași perioadă din 2024. Spirits România avertizează că această tendință va continua și se va intensifica în 2026 dacă programul actual de creștere a accizelor nu va fi înghețat.

Organizația face referire la precedentul din 2013, când o majorare semnificativă a accizelor a dus la o prăbușire a consumului taxat și la o explozie a pieței ilicite. Conform estimărilor, între 30% și 40% din consumul de băuturi spirtoase din România rămâne netaxat, fiind legat de producția ilegală, contrabandă sau produse contrafăcute, cu riscuri majore pentru sănătatea publică.

În concluzie, Spirits România solicită cu insistență înghețarea majorării de 10% de la 1 ianuarie 2026 și inițierea unei reforme a sistemului de accize, care să fie unitar, predictibil și corelat cu conținutul de alcool și cu condițiile economice ale pieței. Organizația își exprimă disponibilitatea pentru dialog și susține că un astfel de sistem ar putea aduce statului venituri mai mari decât în prezent.

Sursa: www.mediafax.ro/economic/producatorii-de-bauturi-spirtoase-cer-guvernului-inghetarea-accizelor-de-la-1-ianuarie-2026-efecte-catastrofale-pentru-economie-si-sanatatea-publica-23662247

Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR: Stabilizarea datoriei publice – implicații pentru nivelul adecvat al deficitului bugetar primar

Contextul excepțional generat de pandemia de COVID-19 și de războiul din Ucraina a dus la o creștere semnificativă a datoriei publice în Europa Centrală și de Est. În ciuda similarităților economice din această regiune, factorii care au influențat evoluția datoriei publice prezintă diferențe notabile, uneori chiar substanțiale. Leonardo Badea, Prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României (BNR), subliniază importanța stabilizării datoriei publice și impactul acesteia asupra deficitului bugetar primar.

România se află într-o nouă etapă, fără precedent în era post-decembristă, depășind pragul de 60% din PIB, conform criteriilor de la Maastricht. Exceptând Ungaria, care a avut un nivel al datoriei publice constant peste 70% din PIB după criza financiară din 2008-2009, celelalte țări din regiune nu au experimentat o datorie publică mai mare de 60%. Totuși, noua normalitate, marcată de criza pandemică și de conflictul din Ucraina, a generat condiții economice și financiar-monetare radical diferite față de perioada post-criză. Astfel, în locul dobânzilor minime istorice și al inflației reduse, actualitatea se caracterizează printr-un peisaj macro-financiar complex.

În acest context, pentru a îmbunătăți sustenabilitatea politicilor fiscale, este esențial să se analizeze dinamica datoriei publice. Conform metodologiei Comisiei Europene și altor studii de specialitate, precum cele realizate de Checherita-Westphal și Semeano (2020), modificările datoriei publice pot fi atribuite trei factori principali: 1) efectul bulgărelui de zăpadă (snowball) determinat de diferențialul ‘r-g‘, 2) soldul bugetar primar (excluzând cheltuielile cu dobânzile) și 3) ajustările de stoc și flux asupra datoriei publice. Aceste ajustări se referă la modificările datoriei care nu sunt direct legate de deficitul bugetar, cum ar fi achizițiile sau vânzările de active financiare, reevaluările și variațiile cursului de schimb.

Analiza perspectivei fiscale pentru România și alte economii din regiune

În continuare, se va examina perspectiva fiscală pentru orizontul 2025-2026 în România și în alte economii similare din Europa Centrală și de Est, având în vedere cei trei factori menționați anterior care influențează raportul dintre datoria publică și PIB. Estimările sunt bazate pe datele și proiecțiile din baza de date AMECO, fiind condiționate de ipoteze legate de evoluția variabilelor macroeconomice relevante, cum ar fi ratele nominale ale dobânzii, inflația și ritmul de creștere economică. Aceste valori estimate pot suferi revizuiri pe măsură ce ipotezele de lucru și informațiile disponibile se actualizează, reflectând modificările din contextul macroeconomic și financiar.

Graficul care ilustrează efectul de tip snowball determinat de diferențialul ‘r-g‘ asupra datoriei publice arată că valorile negative indică efecte de scădere asupra datoriei publice, în timp ce valorile pozitive sugerează efecte de creștere. România beneficiază de efecte mai favorabile asupra datoriei publice comparativ cu alte țări din regiune, atât pentru anul 2025, cât și pentru anii următori.

În ceea ce privește ajustările stoc-flux, interpretarea valorilor din grafic este similară: valorile negative indică efecte de scădere asupra datoriei publice, iar cele pozitive efecte de creștere. România se prezintă favorabil în acest context, având cele mai mici efecte de creștere a datoriei publice datorate ajustărilor stoc-flux. În contrast, Polonia se confruntă cu efecte de creștere semnificative, ceea ce subliniază diversitatea situațiilor economice din regiune.

Deficitul bugetar primar și prognozele pentru datoria publică

Analizând soldul bugetar primar implicit necesar pentru stabilizarea datoriei publice, se observă că România trebuie să mențină un deficit de aproximativ 1% din PIB pentru a evita o creștere a datoriei publice. Un deficit mai mic de 1% ar conduce la o reducere a datoriei, în timp ce un deficit mai mare ar avea efectul opus. Această dinamică este similară și în cazul Ungariei, în timp ce Polonia necesită un excedent pe soldul balanței primare pentru a preveni creșterea datoriei publice.

Cu toate acestea, prognozele pentru 2026-2027 indică deficite bugetare primare care depășesc semnificativ nivelul de 1% în România, ceea ce va determina o creștere a datoriei publice. În cazul Poloniei, deficitele așteptate sunt chiar mai mari decât cele ale României, ceea ce va contribui la o creștere semnificativă a datoriei publice. În contrast, Cehia se așteaptă să aibă deficite bugetare primare sub 1%.

În concluzie, se estimează că datoria publică a României va ajunge la 61,1% din PIB în 2026 și 62,7% în 2027. Polonia va avea un nivel de 64,9% și 69,2%, iar Ungaria va continua să aibă cea mai mare datorie publică din regiune, atingând 73,9% și 74,9% în aceeași perioadă.

Chiar dacă România se plasează pe locul al treilea în regiune în ceea ce privește raportul datorie publică/PIB, condițiile de finanțare a datoriei publice sunt mai puțin favorabile comparativ cu Ungaria și Polonia. Această situație poate genera externalități negative pentru mediul de afaceri și sectorul economic real, având în vedere că orice deficit bugetar primar peste nivelul necesar pentru stabilizarea datoriei publice ar putea conduce la ajustări fiscale viitoare mai ample.

Astfel, asigurarea stabilizării raportului datorie publică/PIB într-un orizont cât mai apropiat este esențială pentru consolidarea sustenabilității fiscale și reducerea vulnerabilităților macrofinanciare din România.

Sursa: www.mediafax.ro/economic/leonardo-badea-prim-viceguvernator-bnr-stabilizarea-datoriei-publice-implicatii-pentru-nivelul-adecvat-al-deficitului-bugetar-primar-p-23662223

Interes uriaș pentru fondurile UE în județul Galați

Într-o mișcare care subliniază angajamentul județului Galați față de dezvoltarea economică, autoritățile locale au raportat un interes fără precedent pentru fondurile europene disponibile prin Programul pentru Tranziție Justă. Până la începutul lunii decembrie, nu mai puțin de 166 de companii din această regiune au depus cereri de finanțare, iar valoarea totală a proiectelor solicitate depășește cu mult bugetul alocat, ajungând la impresionanta sumă de 41,7 milioane euro, în condițiile în care bugetul inițial era de doar 22,5 milioane euro.

Acest salt semnificativ în valoarea proiectelor demonstrează nu doar ambiția antreprenorilor locali, ci și potențialul de dezvoltare economică al județului. Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați, a declarat că estimările sugerează că, în urma implementării acestor proiecte, vor fi create aproximativ 350 de locuri de muncă. De asemenea, șase dintre aceste proiecte sunt deja selectate pentru a primi finanțare, iar evaluarea tehnică și financiară este în curs de desfășurare.

Impactul fondurilor europene asupra economiei locale

Fondurile europene reprezintă o oportunitate crucială pentru dezvoltarea durabilă a microîntreprinderilor din Galați. Proiectele depuse subliniază o tendință pozitivă în atragerea de investiții, ceea ce ar putea transforma radical peisajul economic al județului. Cu o valoare totală a proiectelor care se ridică la 177,5 milioane euro, inclusiv contribuții din partea Uniunii Europene și a bugetului de stat, Galațiul se pregătește să devină un model de succes în utilizarea fondurilor europene.

Aceste inițiative nu doar că vor stimula economia locală, dar vor contribui și la crearea de locuri de muncă, cu un total estimat de 859 de noi locuri de muncă până în aprilie 2027. Această dinamică pozitivă ar putea avea un impact semnificativ asupra calității vieții locuitorilor din județ, oferind oportunități de angajare și dezvoltare profesională.

Perspectivele viitoare ale dezvoltării în județul Galați

Pe lângă proiectele deja în curs de evaluare, județul Galați se pregătește să lanseze și alte inițiative menite să atragă fonduri europene. Cu un buget total de 84,6 milioane euro pentru programul de Tranziție Justă, autoritățile locale sunt optimiste cu privire la viitorul economic al regiunii. Această abordare proactivă în atragerea de fonduri va contribui la consolidarea poziției Galațiului ca un centru regional de dezvoltare economică.

În concluzie, interesul crescut pentru fondurile europene în județul Galați nu este doar o simplă statistică, ci o dovadă a potențialului de dezvoltare al regiunii. Cu un angajament ferm din partea autorităților și a antreprenorilor locali, Galațiul are toate șansele să devină un exemplu de succes în utilizarea eficientă a resurselor europene pentru dezvoltarea durabilă.

Sursa: www.mediafax.ro/economic/interes-urias-pentru-fondurile-ue-in-ce-judet-sunt-depuse-proiecte-in-valoare-de-41-de-milioane-euro-dublul-bugetului-alocat-23662190