Transelectrica a terminat anul 2025 cu un profit net de 328 de milioane de lei, o scădere semnificativă

Transelectrica, operatorul național de sistem și transport al energiei electrice, a încheiat anul 2025 cu un profit net de 328 de milioane de lei, ceea ce reprezintă o scădere de 44% comparativ cu profitul de 586 de milioane de lei înregistrat în anul anterior. Raportul preliminar, publicat vineri pe site-ul companiei și la Bursa de Valori București, subliniază că, deși a obținut rezultate nete pozitive, acestea sunt inferioare celor din 2024. Una dintre cauzele principale ale acestei scăderi a fost evoluția producției și consumului de energie electrică, în contextul unei creșteri accelerate a puterii instalate la prosumatori.

Scăderea veniturilor și impactul costurilor

În cursul anului 2025, Transelectrica a raportat un rezultat pozitiv de 460 de milioane de lei pe segmentul activităților cu profit permis, deși acest rezultat este cu 71 de milioane de lei mai mic decât în 2024, când a atins 531 de milioane de lei. Veniturile operaționale au scăzut cu 11 milioane de lei (0,5%), ajungând la 2,33 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile operaționale, inclusive amortizarea, au crescut cu 60 de milioane de lei (3%), ceea ce a contribuit la diminuarea profitabilității companiei.

Consumul de energie electrică și tendințe pe piață

Conform datelor, consumul de energie electrică în cadrul sistemului energetic național a înregistrat o ușoară scădere de 0,5% în 2025. Această diminuare a fost vizibilă în lunile ianuarie, martie, iunie, iulie, august, noiembrie și decembrie, în timp ce alte luni au prezentat creșteri modeste. Excepția a constituit-o luna februarie, cu o creștere de 6,12%. Creșterea prețului mediu al energiei achiziționate de pe piața de energie a fost de 6% față de anul anterior, influențată de fluctuările de pe piața europeană și de dependența de producția de energie din surse regenerabile.

Structura financiară și cheltuielile

Scăderea veniturilor operaționale a fost determinată de o scădere a veniturilor din tranzacții CPT, veniturile din ajutoare de avarie și din litigii. În contrast, veniturile din tarif transport au crescut cu 235 de milioane de lei. Cheltuielile operaționale au fost influențate în principal de creșterea cheltuielilor cu mentenanța rețelei, a salariilor și a impozitelor pe construcții speciale.

Impactul prosumatorilor și al pieței de echilibrare

Pe segmentul zero-profit, Transelectrica a raportat o scădere drastică a veniturilor, care a scăzut de la 5,53 miliarde de lei în 2024 la 3,24 miliarde de lei în 2025. Aceasta a fost determinată prin scăderea veniturilor pe piața de echilibrare, influențată de puterea instalată la prosumatori și de dezechilibrele contractuale din rândul furnizorilor de energie. Totodată, cheltuielile privind serviciile de sistem au crescut cu 35%, determinând un rezultat negativ de 142 de milioane de lei pe acest segment.

Realizările investițiilor și concluzii finale

La 31 decembrie 2025, gradul de realizare a programului anual de investiții a fost de 104,91% față de programul aprobat de AGA pentru acel an, indicând un angajament continuu față de dezvoltarea infrastructurii energiei electrice. În concluzie, Transelectrica se confruntă cu provocări semnificative în ceea ce privește adaptarea la noile condiții de piață, însă reușește să mențină un nivel de profit pozitiv, chiar dacă acesta este în scădere accentuată comparativ cu anii anteriori.

Romgaz a raportat un profit net de 3,34 miliarde lei în 2025, cu o creștere de 4,39% față de 2024

Grupul Romgaz, principalul producător de gaze naturale și energie electrică din România, a încheiat anul 2025 cu un profit net consolidat de 3,34 miliarde lei, evidențiind o creștere de 4,39% față de anul precedent. Această evoluție pozitivă este documentată în raportul anual consolidat preliminar, publicat de companie, care subliniază succesul Romgaz în ciuda unei scăderi în ceea ce privește producția de gaze.

Performanțele financiare și provocările întâmpinate

Producția de gaze naturale pentru anul 2025 a fost estimată la 4.954,5 milioane mc, marcând o diminuare de 0,17% față de 2024, ceea ce înseamnă o scădere de 8,2 milioane mc. De asemenea, producția de energie electrică a scăzut cu 14,8%, totalizând 750,1 MWh. Totuși, gradul de umplere al depozitelor de gaze naturale a fost de 73,28% la finalul anului, cu o capacitate de înmagazinare de 100% contractată.

Evoluția veniturilor și ajustarea cheltuielilor

Romgaz a înregistrat o creștere a veniturilor totale în 2025, care au avansat cu 167,56 milioane lei, ceea ce reprezintă o creștere de 1,96%. Acest lucru a fost influențat în principal de o ușoară majorare a cifrei de afaceri din vânzarea gazelor naturale, care a ajuns la 6,92 miliarde lei, precum și de creșterea cu 10,01% a veniturilor din serviciile de înmagazinare, datorită unei cantități mai mari de gaz injectate în depozite. În același timp, cheltuielile totale au scăzut cu 1,44%, ca urmare a reducerea impozitelor și taxelor.

Proiecte strategice: centrala de la Iernut și Neptun Deep

Romgaz a raportat progrese semnificative în proiectele sale strategice. Centrala electrică de la Iernut a fost finalizată în proporție de aproximativ 97,5%, cu o investiție de 104,93 milioane lei. De asemenea, compania a înregistrat venituri de 60,06 milioane lei din executarea garanției de bună execuție aferentă contractului cu Duro Felguera, care a fost reziliat. Pe lângă acestea, investiții în valoare de 2,71 miliarde lei au fost realizate în dezvoltarea proiectului de exploatare a gazelor din perimetrul Neptun Deep, un parteneriat cu OMV Petrom.

Outlook și așteptări viitoare

Romgaz se pregătește pentru finalizarea centralei de la Iernut până la sfârșitul anului 2026 și continuarea dezvoltării proiectului Neptun Deep, o investiție ce se ridică la 4 miliarde de euro. Această strategie va consolida nu doar poziția Romgaz pe piața gazelor și energiei, ci și contribuția sa în structura energetică a României.

Excedent bugetar în ianuarie 2026: Nazare prezintă rezultatele financiare

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a comunicat recent că luna ianuarie a anului 2026 a fost marcată de un excedent bugetar de 0,85 miliarde lei, echivalent cu 0,04% din Produsul Intern Brut (PIB). Acest rezultat este semnificativ, deoarece reprezintă prima lună ianuarie cu exces bugetar din 2019, contrastând cu deficitul de 11 miliarde lei înregistrat în aceeași lună a anului precedent. În postările sale de pe rețelele sociale, Nazare a descris această realizare ca o dovadă a îmbunătățirii managementului finanțelor publice.

Ministrul a subliniat că execuția bugetului general consolidat demonstra o colectare mai eficientă a veniturilor, precum și un control responsabil al cheltuielilor. Această direcție a fost confirmată de o creștere semnificativă a veniturilor, care au atins suma de 55,12 miliarde lei, marcând o creștere de 17,9% față de aceeași perioadă a anului anterior, cu încasări record la TVA crescând cu 23,9% net.

Factori ce au contribuit la excedentul bugetar

Printre factorii care au condus la acest rezultat remarcabil se numără o gestionare prudentă a cheltuielilor publice, care au scăzut cu 6% fără a afecta investițiile. Acestea au continuat să fie susținute în principal din fonduri europene. De asemenea, rambursările de TVA au fost îmbunătățite, ajungând la 4,73 miliarde lei, ceea ce a sprijinit lichiditatea companiilor, conform declarațiilor lui Nazare.

Perspectivele financiare pentru 2026

În contextul acestui succes, Nazare a exprimat angajamentul guvernului de a menține o administrare fiscală prudentă, subliniind că bugetul pentru anul 2026 va căuta să combine prudența fiscală cu dinamismul economic. El a afirmat că este esențial ca investițiile publice să rămână robuste, focalizându-se pe proiectele de infrastructură și dezvoltare strategică, din resurse europene. Această abordare este văzută ca un mijloc de a genera venituri solide în economia românească și de a atrage capital internațional.

Concluzionând, realizarea unui excedent bugetar în ianuarie 2026 evidențiază nu doar o îmbunătățire a colectării veniturilor, dar și o stabilitate în fiscalitatea publică, aspecte ce constituie fundamentul încrederii investitorilor și piețelor internaționale. În acest context, stabilitatea finanțelor publice este fundamentală pentru predictibilitate pe termen lung pentru economia națională.

Investigație Aprofundată a Comisiei Europene asupra CE Oltenia

Comisia Europeană a inițiat recent o investigație aprofundată referitoare la planul modificat de restructurare al României pentru Complexul Energetic Oltenia (CE Oltenia), având ca scop evaluarea conformității ajutoarelor de stat acordate societății cu reglementările Uniunii Europene. Această notificare, făcută publică vineri de către oficialii Executivului comunitar, are implicații semnificative asupra viitorului energetics al României, o țară care depinde într-o măsură considerabilă de producția de energie din surse tradiționale de combustibil, în special lignit.

Contextul și detalii ale investiției

Investigația constată că România, prin Ministerul Energiei, controlează 87,48% din capitalul CE Oltenia, restul de 12,52% fiind deținut de Fondul Proprietatea S.A. și Electrocentrale Grup S.A. Cu peste 8.000 de angajați, CE Oltenia este un pilon economic al regiunii, situată într-o zonă cu rate ale șomajului superioare mediei naționale. În acest context, Comisia Europeană va analiza dacă ajutoarele de stat oferite sunt justificate sau dacă acestea ar trebui să fie compensate prin fonduri publice, un proces complex care ar putea afecta bugetul Ministerului Energiei.

Urmările și măsurile necesare

Autoritățile române au argumentat că prelungirea necesității ajutoarelor de stat se justifică prin întârzierile în dezvoltarea unor noi capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile, cum ar fi energia solară și gaze. CE Oltenia furnizează electricitate Republicii Moldova și este un important contributor energetic pentru Ucraina, aspecte cruciale în actualul climat geopolitic instabil.

Investițiile planificate

Printre proiectele viitoare se numără centrala în ciclu combinat de la Mintia, care, odată operabilă, va deveni cea mai mare unitate de producere a energiei electrice din Europa, și centrala de la Iernut, ambele fiind esențiale pentru înlocuirea capacităților pe bază de lignit.

Verificările impuse de Comisie

Investigația se va concentra pe mai multe aspecte, precum: raționalitatea perioadei de prelungire a planului, contribuția CE Oltenia și a investitorilor la costurile restructurării, măsurile suplimentare propuse pentru a limita distorsiunile concurenței și circumstanțele care au dus la întârzierile în implementarea planului. Comisia oferă părților implicate ocazia de a prezenta observații, subliniind că rezultatul investigației rămâne deschis interpretării.

Planul Național de Redresare și Reziliență

România s-a angajat prin Planul Național de Redresare și Reziliență să reducă capacitățile de producție pe combustibil fosil, toate măsurile planificate având scopul de a asigura tranziția la un sistem energetic mai sustenabil, fără a compromite siguranța aprovizionării. Măsurile luate de Ministerul Energiei reafirmă angajamentul României față de obiectivele de decarbonizare, dar recunosc necesitatea unor soluții pragmatice pentru a asigura continuitatea în furnizarea energiei electrice vitale pentru populație.

Execuția bugetară în ianuarie 2026: primul excedent din 2019, pe fondul creșterii veniturilor cu 17,9%

Bugetul general consolidat a încheiat luna ianuarie 2026 cu un excedent de 0,85 miliarde lei, echivalentul a 0,04% din PIB, conform datelor furnizate de Ministerul Finanțelor. Acesta reprezintă prima lună de ianuarie în care s-a înregistrat un excedent bugetar după o perioadă de șapte ani, ultimul precedent fiind marcat în 2019.

Comparativ cu situația din ianuarie 2025, când execuția a indicat un deficit de 11,01 miliarde lei, acest rezultat sugerează o îmbunătățire semnificativă a managementului financiar. Evoluția favorabilă a fost atribuită unei colectări mai eficiente a veniturilor și unei gestionări stricte a cheltuielilor publice, sprijinită de măsurile recente de extindere a bazei de impozitare și de consolidare a disciplinei financiare.

Potrivit declarației ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare, „rezultatele înregistrate în prima lună a anului confirmă eficiența măsurilor de lărgire a bazei de impozitare și a disciplinei financiare”. El a subliniat, de asemenea, importanța interpretării acestor date „cu moderație și responsabilitate”, subliniind necesitatea de a menține disciplina bugetară pe tot parcursul anului, mai ales în contextul bugetului pe 2026, care este în curs de elaborare.

Creșterea veniturilor și scăderea cheltuielilor

În ianuarie 2026, veniturile totale ale bugetului general consolidat au atins 55,12 miliarde lei, marcând o creștere cu 17,9% față de aceeași lună din anul precedent. Această avansare este reflectată și în ponderea veniturilor în PIB, care a crescut cu 0,25 puncte procentuale, fiind susținută de majorările impozitelor pe salarii și venit, precum și de TVA.

Impactul pozitiv al acestor măsuri este evident și în statisticile impozitului pe salarii, care a totalizat 9,02 miliarde lei, înregistrând o creștere de 31,4%. Această dinamică a fost influențată în mod semnificativ de încasările din impozitul pe dividende, ce au cunoscut un avans de 59,7%. De asemenea, impozitul pe salarii a crescut cu 13,7%, devansând evoluția fondului de salarii, context în care s-a remarcat și eliminarea facilităților fiscale pentru anumite domenii, precum construcțiile și IT-ul.

Contribuțiile de asigurări au totalizat 18,46 miliarde lei, cu o creștere de 8,2%, iar încasările din TVA au ajuns la 13,06 miliarde lei, marcând o creștere nominală de 23,9% comparativ cu ianuarie 2025. Restituirile de TVA au fost menționate ca având o mare importanță pentru susținerea lichidității companiilor, totalizând 4,73 miliarde lei.

Veniturile nefiscale au crescut semnificativ, atingând 5,21 miliarde lei, înregistrând un avans de 28,2%, inclusiv din vânzarea certificatelor de emisii de gaze de seră. De asemenea, sumele rambursate de către Uniunea Europeană au totalizat 2,28 miliarde lei, înregistrând o creștere de 33,9% față de ianuarie 2025.

Optimizarea cheltuielilor publice

Pe partea cheltuielilor, bugetul general consolidat a raportat pentru ianuarie 2026 un total de 54,27 miliarde lei, ceea ce reprezintă o scădere cu 6% în comparație cu aceeași perioadă din 2025. Raportat la PIB, cheltuielile au coborât de la 3% la 2,7%.

Cheltuielile de personal au fost de 13,54 miliarde lei, având o diminuare de 0,47 miliarde lei față de ianuarie 2025, ceea ce se corelează cu unele ajustări ale sporurilor și măsuri de limitare salarială. Acestea au menținut proporția cheltuielilor de personal la 0,7% din PIB.

Cheltuielile pentru bunuri și servicii au fost de 6,51 miliarde lei, înregistrând o scădere de 11,8%, și sumele dedicate dobânzilor au fost reduse cu 7,9%. În contrapartidă, asistența socială a crescut ușor în ianuarie, totalizând 22,74 miliarde lei, ceea ce reflectă continuarea sprijinului pentru cei mai vulnerabili, în contextul unei politici economice ce urmărește stabilitatea financiară pe termen lung.

„`html

Transgaz înregistrează o creștere spectaculoasă a profitului în 2025, peste așteptări

Transgaz (TGN) a anunțat un profit net consolidat de 899,2 milioane de lei pentru anul 2025, de 2,2 ori mai mare comparativ cu 2024, conform raportului publicat pe Bursa de Valori București. Această performanță financiară remarcabilă subliniază faptul că compania continuă să depășească așteptările analiștilor, având la bază creșterea veniturilor reglementate și un cadru tarifar favorabil.

În comparație, profitul net individual al Transgaz a atins 808,7 milioane de lei, ceea ce reprezintă o creștere similară de 2,2 ori față de anul precedent. La finalul anului 2025, profitul brut preliminat a crescut cu 203%, echivalând cu 473,8 milioane de lei, iar profitul net realizat a înregistrat un avans de 206%, adăugând 416,7 milioane de lei la cifrele anterioare.

Aceste rezultate au depășit cu 463,8 milioane de lei estimările inițiale din Bugetul de Venituri și Cheltuieli, evidențiind o depășire cu 234%, un indiciu clar al solidității financiare a companiei.

Veniturile și cheltuielile Transgaz în 2025

Veniturile din activitatea de exploatare a Transgaz, înainte de echilibrare și activitatea de construcție conform IFRIC12, au crescut cu 512,5 milioane de lei, totalizând 2,61 miliarde de lei la sfârșitul anului 2025. Această evoluție favorabilă a fost impulsionată de aplicarea noilor tarife de transport pentru gazele naturale, aprobate de ANRE.

Venitul reglementat pentru perioada 1 octombrie 2024 – 30 septembrie 2025 s-a stabilit la 2,005 miliarde de lei, cu o estimare de creștere la 2,301 miliarde de lei pentru intervalul dintre 1 octombrie 2025 și 30 septembrie 2026.

Cheltuielile de exploatare au crescut cu 158,3 milioane de lei, atingând 1,9 miliarde de lei, în vreme ce cheltuielile financiare au crescut cu 19,4 milioane de lei, determinată în principal de fluctuațiile nefavorabile ale cursului valutar. Statul român deține 58,5% din capitalul Transgaz, compania având monopol asupra transportului de gaze naturale în România.

Acțiunile Transgaz – atractive pentru investitori

Prezentările realizate la Bursa de Valori București indică faptul că acțiunile Transgaz rămân o opțiune atractivă pentru investitori. Această atracție provine din poziția strategică a companiei pe piața energetică, un profil financiar robust și capacitatea de a genera performanțe semnificative, completate de o politică de dividende atractivă.

În acest context, performanțele financiare excelente ale Transgaz sugerează că aceasta se află într-o poziție favorabilă pentru a continua să crească și să aducă beneficii nu doar investitorilor, ci și economiei românești în ansamblu.

„`