Uber Eats revine în România și își extinde serviciile în Europa

Uber, cunoscută pentru serviciile sale de ridesharing, anunță un moment semnificativ în evoluția sa pe piața europeană, prin revenirea Uber Eats în România. Aceasta coincide cu planurile de extindere în șapte noi țări europene, în care compania speră să-și consolideze prezența în segmentul livrărilor de mâncare.

Contextul revenirii

Uber Eats a decis să-și reinstaureze serviciul în România după o absență de aproape șase ani, retragerea având loc în vara anului 2020, când compania și-a revizuit strategia pentru a se concentra pe piețele cu un potențial mai mare. În acea perioadă, Uber Eats a avut doar o contribuție modestă la veniturile globale ale companiei, generând doar 1% din încasările sale, dar înregistrând totodată aproximativ 4% din pierderile totale în acest sector.

Planurile de expansiune

În afară de România, Uber Eats va lansa servicii de livrare și în alte țări europene, inclusiv Republica Cehă, Grecia, Austria, Danemarca, Finlanda și Norvegia. Estimările companiei sugerează că această expansiune ar putea genera venituri brute suplimentare de aproximativ un miliard de dolari pentru Uber în următorii trei ani.

Impactul asupra pieței locale

Revenirea Uber Eats pe piața românească este văzută ca o oportunitate de a intensifica competiția în sectorul livrărilor de mâncare, unde principalii jucători sunt, în prezent, Wolt, Bolt Food, Glovo și Bringo. Această concurență crescută ar putea aduce beneficii directe consumatorilor, printre care prețuri mai atractive și servicii mai eficiente. Susan Anderson, șefa globală a departamentului de livrări al Uber, a afirmat că este momentul să „ridicăm ștacheta, să schimbăm lucrurile și să oferim o valoare mai bună în întreaga categorie”.

Strategia de creștere a Uber

Decizia de extindere a Uber Eats în Europa survine la scurt timp după achiziția recentă a diviziei de livrări a companiei turce Getir, consolidând astfel poziția Uber pe piața din Turcia. Această mișcare subliniază angajamentul companiei de a-și întări strategia de creștere în întreaga Europă, un segment evaluat la miliarde de euro și în continuă expansiune.

Concluzie

Revenirea Uber Eats în România, în contextul unei piețe locale tot mai competitive, aduce nu doar o nouă şansă pentru companie, ci și un impuls pentru evoluția sectorului de livrări de mâncare. Competiția intensificată ar putea transforma experiența consumatorilor și ar putea modela viitorul livrărilor de alimente în România.

Primul anuar statistic al Capitalei: Un salt fiscal semnificativ după recensământul din 1894

În urmă cu peste 130 de ani, autorii primului anuar statistic al Bucureștiului aduceau la cunoștință rezultatele remarcabile ale recensământului din 1894, care a scos la iveală un număr considerabil de locuitori impozabili. Acest document, esențial pentru înțelegerea evoluției fiscale a capitalei, evidențiază o diferență notabilă în ceea ce privește contribuabilii, rezultând într-o creștere semnificativă a veniturilor fiscale.

Eforturile de modernizare a serviciului statistic

În ultimii ani ai secolului al XIX-lea, s-a considerat necesară crearea unui anuar statistic pentru București, atunci când instrumentele şi metodologiile de calcul erau încă la început. Biroul de statistica a fost înființat între 1883 și 1884, dar, inițial, a fost structurat dintr-un singur referent și un copist. Acesta nu putea răspunde cerințelor minime ale ştiinţei statistice, ceea ce a dus foarte repede la o reorganizare.

În 1893, planul de reorganizare a fost pus în aplicare, iar fostul conducător al biroului a fost trimis în marile capitale europene pentru a studia organizarea și funcționarea serviciilor statistice din acestea. Vizitele în orașe precum Pesta, Viena și Praga au oferit o perspectivă necesară pentru aplicarea celor mai bune practici de colectare a datelor statistice la București, proces ce a început efectiv pe 1 ianuarie 1894.

Importanța recensământului din 1894

Recensământul din 1894 a arătat că populația Bucureștiului era estimată la 232.009 locuitori, cifra fiind rotunjită pentru a include și persoanele necenzurate, așadar, proiecția totală ajungea aproape de 250.000. Conform statisticienilor vremii, acest recensământ a reprezentat un punct de plecare care reflecta mai aproape de adevăr realitatea demografică a capitalei. Din punct de vedere fiscal, rezultatele au fost extrem de satisfăcătoare.

Contribuabilii și impactul economic

Până la 1 decembrie 1894, numărul total al contribuabililor din capitală era de doar 19.047, în comparație cu cifra estimată a capilor de familie bărbați, care era de 48.857. Această disparitate indică o diferență semnificativă în favoarea veniturilor fiscale, iar tendința de creștere a fost evidentă, având în vedere că la acel moment, bărbații cu vârste între 21 și 70 de ani, care erau supuși impozitării, numărau 69.471. Această situație a determinat concluzii favorabile înregistrării celor mai recente date fiscale.

Creșterea demografică a Bucureștiului în decursul timpului

Analizând evoluția populației Bucureștiului, se remarcă un salt impresionant de la recensământul din 1894 până la cel din 1956, când populația a depășit 1,23 milioane de locuitori. Anul 1948 este semnificativ, deoarece reprezintă momentul în care orașul a depășit primul milion de locuitori. Desigur, această creștere demografică s-a menținut în mod constant, dar a fost urmată de o scădere treptată după 1992.

Astfel, analiza datelor din anul 2024 arată o populație de aproximativ 1,71 milioane de locuitori, cu o scădere constantă față de vârful de 2,06 milioane de locuitori înregistrat la începutul anilor ’90. Aceste date sunt esențiale pentru strategiile de dezvoltare urbană și pentru planificarea fiscală a capitalei.

Guvernul României anunță preluarea Portului Internațional Giurgiulești din Republica Moldova

Recent, Guvernul României a confirmat finalizarea unei tranzacții semnificative prin care Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA Constanța va prelua operatorul Portului Internațional Giurgiulești, ICS Danube Logistics. Această mutare este susținută financiar de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și are un impact regional considerabil.

Contextul tranzacției

Tranzacția a fost aprobată de acționarii Portului Constanța pe 12 februarie 2026, iar BERD a semnat la 31 decembrie 2025 Acordul de Cumpărare de Acțiuni, vânzându-se astfel 100% din acțiunile ICS Danube Logistics. Această preluare subliniază angajamentul României de a sprijini dezvoltarea pe termen lung a portului moldovean, cu scopul de a întări poziția strategică a acestuia în regiunea Mării Negre și în bazinul Dunării.

Beneficiile așteptate

Guvernul român subliniază că analiza realizată va conduce la creșterea capacității operaționale, modernizarea infrastructurii portuare și consolidarea rolului Portului Internațional Giurgiulești ca nod logistic esențial. Această achiziție va sprijini, de asemenea, reconstrucția Ucrainei, ceea ce va crea noi oportunități comerciale pentru ambele țări.

Importanța strategică a portului

Portul Internațional Giurgiulești, localizat la gurile Dunării, joacă un rol vital în gestionarea a peste 70% din importurile și exporturile pe cale navigabilă ale Republicii Moldova. Dotat cu un terminal petrolier, terminale pentru cereale, facilități pentru mărfuri generale și un parc de afaceri, acest port este esențial nu doar pentru Moldova, ci și pentru întregul context geopolitic din zonă.

Impactul regional

Preluarea de către România a Portului Giurgiulești nu doar că intensifică colaborarea economică dintre România și Republica Moldova, dar și contribuie la stabilizarea economiilor din aceste state în fața provocărilor internaționale actuale. Aceasta va facilita conexiunile dintre Uniunea Europeană și regiunile învecinate, întărind astfel rolul Portului Constanța ca un hub regional de transport și logistică.

Ministerul Finanțelor, după decizia Fitch privind ratingul României: Prioritatea rămâne continuarea disciplinei bugetare și relansarea economiei pe baze sustenabile

Agenţia de rating Fitch a decis, vineri, să mențină ratingul de emitent pe termen lung în valută străină (LTFC) al României la nivelul „BBB-”, cu o perspectivă negativă. Această decizie a fost comentată de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, care a subliniat că prioritatea actualului guvern rămâne continuarea disciplinei bugetare și ajustarea fiscală. În contextul acestui mesaj, Nazare a evidențiat angajamentul Guvernului de a implementa măsuri care să conducă la stabilizarea economiei pe baze durabile.

Într-o declarație recentă, ministrul Nazare a afirmat: „Reconfirmarea calificativului de investiții de către Fitch, în ciuda provocărilor economice, demonstrează încrederea partenerilor noștri internaționali în capacitatea Guvernului de a lua decizii strategice pentru menținerea stabilității economice a României.” El a subliniat că, de la preluarea mandatului, Guvernul a acționat pentru reducerea deficitului bugetar, care anterior atingea niveluri alarmante, având ca obiectiv simultan și stabilizarea datoriei publice.

Fitch a remarcat efectele măsurilor de consolidare fiscală, care au avut ca rezultat o traiectorie descendentă a deficitului bugetar. Printre aceste măsuri se numără majorarea TVA-ului din august 2025 și înghețarea cheltuielilor publice în anul 2026, ambele estimate să contribuie semnificativ la reducerea deficitului ESA cu aproape două puncte procentuale în anul în curs.

De asemenea, raportul Fitch evidențiază o îmbunătățire a condițiilor de finanțare, marcate prin scăderea costurilor de împrumut de la peste 7.4% la 6.5% în perioada dintre octombrie 2025 și prezent. Aceasta se aliniază cu un apetit crescut al investitorilor pentru împrumuturile suverane românești, sprijinită de accesul la resursele europene, în special granturi din PNRR, care oferă o importantă protecție împotriva riscurilor externe.

Proiecțiile fiscale realizate de Fitch sugerează o creștere economică lentă, estimată sub potențialul de 2% până în 2027. Aceste perspective sunt influențate atât de politicile fiscale restrictivă, cât și de o cerere externă slabă. Totodată, Nazare a făcut referire la factorii care ar putea duce la o îmbunătățire a perspectivei de rating, subliniind importanța continuității în consolidarea fiscală pentru stabilizarea datoriei publice pe termen mediu și reducerea deficitului de cont curent.

Menținerea calificativului de investiții este crucială pentru România, având un impact direct asupra capacității de finanțare și atragerea interesului investitorilor, esențiale pentru economisirea și dezvoltarea pe termen lung.

Fitch menține ratingul României la BBB-, cu perspectivă negativă

Agenția de rating Fitch a confirmat, printr-un comunicat emis vineri, menținerea ratingului de emitent pe termen lung în valută străină (LTFC) al României la ”BBB-”, având o perspectivă negativă. Acest rating este susținut de faptul că România face parte din Uniunea Europeană, ceea ce facilitează fluxurile de capital și contribuie la convergența veniturilor, precum și la accesul la finanțare externă. De asemenea, PIB-ul pe cap de locuitor și guvernanța României depășesc media țărilor din categoria ”BBB”. Totuși, aceste puncte forte sunt umbrite de deficitele mari și persistente, de creșterea datoriei publice și de instabilitatea politică, cu o datoria externă netă considerabilă.

Agenția Fitch a subliniat că perspectiva negativă reflectă deteriorarea continuă a finanțelor publice, accentuată de un deficit fiscal considerabil, deși în scădere, și de o rapidă creștere a datoriei publice raportate la PIB. Deși Executivul nu a adoptat încă bugetul pentru acest an, au fost inițiate măsuri semnificative de consolidare fiscală ce ar putea conduce la îmbunătățiri semnificative în 2026.

Critica adusă PSD și măsuri de consolidare în discuție

Un europarlamentar din partea PNL a acuzat PSD de practici populiste, considerând că acestea nu reprezintă doar simple episoade politice, ci semnale de risc pentru stabilitatea economică. De asemenea, ministrul Finanțelor a reamintit că prioritatea rămâne continuarea disciplinei bugetare și relansarea economiei pe baze sustenabile.

Agenția Fitch a menționat că există riscuri semnificative în ceea ce privește consolidarea fiscală pe termen mediu, ca urmare a unei creșteri economice lente, a dificultăților în implementarea măsurilor fiscale și a tensiunilor din cadrul coaliției guvernamentale. Această situație se complică și prin polarizarea politică și tradiția de rambursare a datoriilor.

Evoluțiile deficitului bugetar și datoria publică

Pe de altă parte, implementarea rapidă a măsurilor de consolidare fiscală de către guvernul condus de Ilie Bolojan, incluzând o creștere a TVA-ului din august 2025, a dus la o scădere a deficitului bugetar. Conform datelor preliminare, deficitul bugetar a fost estimat la 7,7% din PIB, iar măsurile implementate și înghețarea cheltuielilor pentru 2026 ar putea reduce deficitul cu aproape 2 puncte procentuale în 2026.

Fitch a evaluat că datoria publică brută a României a crescut semnificativ în ultimii doi ani, ajungând la aproape 59% din PIB la sfârșitul anului precedent și prognozează o creștere suplimentară la 63% în 2027, cu condiția să nu fie luate măsuri suplimentare de reducere.

Instabilitate politică și perspective economice

Inflația rămâne un alt punct slab, amplificată de modificările fiscale recente, dar agenția a menționat că instabilitatea politică a scăzut considerabil după formarea unui guvern pro-occidental în 2025. Aceasta a permis adoptarea pachetelor de consolidare fiscală, totuși, tensiunile din coaliție riscă să împiedice implementarea măsurilor necesare pentru menținerea deficitului sub control.

În contextul actual, Fitch a avertizat că, deși costurile de împrumut au scăzut, se așteaptă ca plățile dobânzilor guvernamentale raportate la venituri să crească până la mediana categoriei „BBB” până în 2027. Decizia agenției a coincis cu intrarea României în recesiune tehnică, un factor care amplifică îngrijorările legate de capacitatea economică a țării.

Guvernul reduce timpul și taxa pentru examinarea investițiilor

Un proiect de ordonanță de urgență, publicat vineri de Cancelaria Prim-Ministrului, propune simplificarea procedurilor pentru investitori. Aceasta se referă la procesul de examinare a investițiilor propuse și la evaluarea impactului asupra mediului, în vederea obținerii avizelor necesare. Totodată, se anunță sancțiuni mai severe pentru operatorii care nu respectă obligațiile legale de apărare împotriva incendiilor.

Măsuri pentru „domeniile sensibile” ale economiei

Documentul face parte dintr-o inițiativă mai amplă, menită să alinieze legislația românească la cerințele europene, subliniind necesitatea intervenției legislative rapide pentru a evita riscurile de neconformare cu dreptul Uniunii Europene. Acesta vizează, în mod special, protejarea intereselor naționale de securitate și ordine publică. Neadoptarea acestor măsuri urgente ar putea afecta credibilitatea României ca stat membru capabil să gestioneze eficient investițiile străine directe.

Digitalizarea procedurilor administrative

Guvernul promite, prin acest proiect, o accelerare a procedurilor de mediu pentru investitori, incluzând digitalizarea completă a fluxurilor administrative. Aceste măsuri sunt parte integrantă a efortului de debirocratizare și eficientizare a mediului de afaceri, răspunzând astfel preocupărilor exprimate de investitori și asociațiile reprezentative. Este esențial ca România să mențină standardele de securitate la nivel european, echilibrând atragerea de investiții cu protecția securității naționale.

Principalele măsuri propuse

Proiectul de OUG urmărește trei direcții principale: consolidarea cadrului normativ privind examinarea investițiilor străine, reducerea termenelor pentru obținerea avizelor de mediu și îmbunătățirea măsurilor de apărare împotriva incendiilor, asigurând totodată protecția populației. Propunerile vin ca un răspuns direct la nevoile exprimate de mediul de afaceri, îmbunătățind încrederea investitorilor în capacitatea statului de a gestiona riscurile de securitate.

Modificări în evaluarea impactului asupra mediului

Un alt aspect important include scurtarea termenilor pentru evaluarea impactului asupra mediului, care se va reduce semnificativ, contribuind la o decizie mai rapidă în procesele administrative. De asemenea, proiectul încurajează digitalizarea datelor de mediu, facilitând transparența și accesibilitatea informațiilor.

Responsabilități mai clare pentru securitatea la incendii

În privința măsurilor de securitate la incendiu, se propun reguli mai stricte, având în vedere tragediile recente care au avut loc în România. Termenii de soluționare a avizelor se vor reduce, ceea ce va conduce la o reacție mai promptă și o bună gestionare a riscurilor. Actul normativ pune accent pe responsabilizarea inspectorilor și pe introducerea unor sancțiuni mai severe pentru nerespectarea normelor legale.

Oportunități și provocări în cadrul noului proiect

Proiectul de act normativ se află în prezent în consultare publică, urmând a fi supus analizării interinstituționale înainte de a fi adoptat. În ciuda provocărilor, aceste schimbări sunt esențiale pentru asigurarea unui mediu de afaceri dinamic și sigur, în concordanță cu cerințele internaționale, oferind astfel un viitor promițător pentru investițiile străine în România.