Primăria Timișoara propune o reformă a zonelor de impozitare

Într-o mișcare care ar putea schimba radical modul în care sunt percepute impozitele în Timișoara, Primăria orașului a anunțat intenția de a reorganiza zonele de impozitare, după aproape două decenii de la adoptarea structurii actuale, aprobată în 2006. Această propunere vine în contextul extinderii intravilanului orașului, iar municipalitatea își propune o delimitare mai logică a zonelor, bazată pe cele patru inele de circulație, cu scopul de a reduce treptat impozitele de la centru spre periferie.

Conform declarațiilor oficiale, sistemul actual de impozitare a fost stabilit printr-o hotărâre de consiliu local din 31 octombrie 2006, fiind aplicat începând cu anul 2007. La acea vreme, intravilanul municipiului avea o suprafață de aproximativ 6893,4847 hectare. Recent, prin aprobarea noului Plan Urbanistic General, suprafața intravilanului a crescut la 8040,6721 hectare, ceea ce a generat necesitatea revizuirii zonelor de impozitare.

Noua organizare propusă de Primărie păstrează cele patru categorii de impozite, dar își propune să simplifice structura, care în prezent este considerată fragmentată. Aceasta va fi stabilită în funcție de cele patru inele de circulație majore ale orașului, ceea ce ar putea facilita o mai bună înțelegere a impozitelor pentru cetățeni.

Detalii despre noile zone de impozitare

Propunerea municipalității include delimitarea noilor zone de impozitare, care vor avea următoarele caracteristici:

• Zona A: Aceasta va cuprinde Inelele de circulație I și II, fiind delimitată de străzile Amurgului, Divizia 9 Cavalerie, Aristide Demetriade, Enric Baader, Înfrățirii, Splaiul Nistrului, Bd. Corneliu Coposu, Piața Michelangelo, Bd. Vasile Pârvan, Spl. Tudor Vladimirescu, Str. Jiul, Calea Circumvalațiunii, Intr. Zenit, Str. Gheorghe Lazăr, Piața Consiliul Europei și Calea Aradului.
• Zona B: Aceasta va include Inelul de circulație III, delimitată de Calea Bogdăneștilor, Str. Macilor, Str. Mircea cel Bătrân, Str. Ioan Plavoșin, Str. Bucovinei, Str. Liege, Str. Ans, Str. Martir Dan Carpin, Str. Robert Klein, Str. Grigore T. Popa, Str. Sf. Apostoli Petru și Pavel, Str. Oravița, Str. Frigului, Str. Aristide Demetriade, Str. Avram Imbroane, Str. Gheorghe Adam, Piața General Virgil Economu, Str. Andrei Șaguna, Piața Sarmisegetusa, Str. Ștefan Octavian Iosif, Str. Ștefan cel Mare, Calea Stan Vidrighin, Piața General Gheorghe Domășnean, Bd. Liviu Rebreanu, Bd. Dâmbovița, Splaiul Nicolae Titulescu și Pasaj Ronaț-Solventul.
• Zona C: Aceasta va fi delimitată de Canalul Bega, Splaiul Sofocle, Str. Carpenului, linia feroviară, Pârâul Beregsău, limita de Nord și Nord-Est a U.A.T. Timișoara, până la Canalul Bega, Str. Grădinarilor, Str. Adolf Hirémy-Hirsch, Str. Albăstrelelor, Calea Moșniței, Canalul Șubuleasa/linia feroviară, Str. Stânjeneilor, limita U.A.T., Calea Urseni, Str. Ion Țuculescu, Str. Vasile Zbegan, Str. Gavril Musicescu, Str. Gospodarilor, Str. Apicultorilor, Str. Anton Pavlovici Cehov, Str. Dimineții, Str. Cercului, Str. Chișodei, Str. Bujorilor, Str. Ovidiu Cotruș, Str. Polonă, Str. Wilhelm Tell/Str. Rudolf Otto/varianta ocolitoare Timișoara Sud, până la Canalul Bega.
• Zona D: Aceasta va fi definită de limita U.A.T. Timișoara, excluzând celelalte trei zone.

Este important de menționat că, în prezent, această propunere se află în stadiul de proiect de hotărâre de consiliu local și va fi supusă votului consilierilor locali în ședința ordinară programată pentru marți, 25 noiembrie 2025. Această reformă ar putea avea un impact semnificativ asupra cetățenilor, iar reacțiile din partea comunității sunt deja variate, cu unii cetățeni exprimând îngrijorări legate de posibilele creșteri ale impozitelor.

Sursa: www.tion.ro/stirile-judetului-timis/primaria-timisoara-vrea-sa-schimbe-zonele-de-impozitare-in-prezent-sunt-folosite-cele-din-2006-2183395/

Primăria Giarmata a predat terenurile pentru proiectul „Hub Tehnologic pentru Inovare și Testare – Smart City” al CJT

Pe 21 noiembrie 2025, Primăria Comunei Giarmata a anunțat finalizarea procedurii de predare a terenurilor necesare pentru dezvoltarea unui proiect de amploare, intitulat „Hub Tehnologic pentru Inovare și Testare – Smart City”. Această inițiativă, care este coordonată de Consiliul Județean Timiș, promite să transforme județul Timiș într-un centru regional de excelență în domeniul tehnologiilor digitale.

Proiectul se va desfășura pe o suprafață impresionantă de peste 172 de hectare, având ca scop crearea unui mediu propice pentru cercetare, inovare și testare a soluțiilor digitale moderne, destinate administrațiilor locale. Această inițiativă nu doar că va sprijini dezvoltarea tehnologică, dar va și contribui la transformarea digitală a orașelor și comunelor din regiune.

Locația aleasă pentru acest hub tehnologic este strategică, situându-se la coborârea de pe autostrada A1, pe partea dreaptă a drumului de legătură spre Sânandrei, la limita dintre Giarmata și Pișchia. Această amplasare va facilita accesul investitorilor și va transforma zona într-un pol de atracție pentru companiile inovatoare care doresc să își dezvolte activitatea în Timiș.

Pentru comunitatea din Giarmata, acest proiect reprezintă o oportunitate concretă de dezvoltare economică. Administrația locală estimează că inițiativa va genera noi locuri de muncă, va crește veniturile la bugetul local și va dinamiza mediul economic. În plus, infrastructura tehnologică propusă are potențialul de a atrage companii de renume, capabile să schimbe pe termen lung ritmul de creștere al comunei.

Reprezentanții Primăriei Giarmata au subliniat importanța acestui pas administrativ, afirmând: „Prin acest pas administrativ, Primăria Giarmata și-a făcut partea.” Această declarație reflectă angajamentul autorităților locale de a sprijini dezvoltarea proiectelor care pot transforma comunitatea și de a contribui la viitorul tehnologic al regiunii.

Sursa: www.tion.ro/stirile-judetului-timis/primaria-giarmata-a-predat-terenurile-pentru-proiectul-hub-tehnologic-pentru-inovare-si-testare-smart-city-al-cjt-2183062/

Maratonul Resuscitării și întâlniri cu sportivi, în weekend, la Iulius Town

În weekendul care urmează, Iulius Town din Timișoara se pregătește să devină centrul sănătății, mișcării și distracției. Timișorenii sunt invitați să participe la o serie de activități gratuite, demonstrații sportive și spectacole dedicate celor mici, toate având ca scop promovarea unui stil de viață sănătos.

Sâmbătă, 22 noiembrie 2025, între orele 12:00 și 22:00, zona Intersport va găzdui Maratonul Resuscitării, un eveniment esențial unde participanții vor avea ocazia să învețe tehnici vitale de prim-ajutor. Acest maraton este organizat în colaborare cu Fundația pentru SMURD, UPU SMURD Timiș, ISU Timiș și Departamentul pentru Situații de Urgență. Peste 60 de voluntari, inclusiv medici, paramedici și studenți, vor fi prezenți pentru a oferi demonstrații și sfaturi utile.

Activitățile nu se opresc aici. Tot sâmbătă, în zona Atrium, de la ora 16:00, va avea loc un eveniment aniversar dedicat „SCM Timișoara – 10 ani de existență”. Acesta va aduce publicul față în față cu 15 profesioniști din domeniile handbal, baschet și rugby, acompaniați de o expoziție de trofee și o sesiune de autografe. Seara, între 19:00 și 20:00, iubitorii sporturilor de contact vor avea ocazia să interacționeze cu sportivi renumiți din Timișoara, precum Cătălin Moroșanu și Daniel Corbeanu, în cadrul Meet & Greet-ului Dynamite Fighting Show, o oportunitate perfectă pentru fotografii și discuții.

Pentru a promova sănătatea, sâmbătă și duminică, între orele 10:00 și 20:00, în zona culoarului Auchan, vor fi disponibile spirometrii gratuite oferite de Societatea Română de Pneumologie. Aceasta este o ocazie excelentă pentru toți cei interesați să își verifice sănătatea plămânilor, evenimentul fiind organizat în parteneriat cu Spitalul Clinic Județean de Urgență „Victor Babeș” Timișoara.

Duminica va aduce un plus de dinamism prin demonstrațiile de kick-box organizate de Clubul Sportiv Șomo KickBoxing Timișoara, în zona Intersport. Între orele 13:00 și 17:00, publicul va putea asista la tehnici variate și antrenamente pentru diferite categorii de vârstă, toate coordonate de instructori profesioniști, într-un spectacol dedicat în special copiilor și tinerilor sportivi.

Pentru cei mici, duminica, de la ora 12:00, în zona Food Court, va avea loc un nou spectacol de teatru interactiv pregătit de trupa Happy Team. Povestea „Morcovul Uriaș” îi va invita pe copii să descopere personaje vesele și situații amuzante, promițând o oră de joacă și imaginație.

În plus, weekendul va fi marcat de reducerile de Black Friday la Iulius Town Timișoara. La cumpărături de minimum 500 lei, clienții pot câștiga instant unul dintre cele 200 de vouchere în valoare de 50 lei, oferite zilnic pe parcursul campaniei. La finalul campaniei, participanții vor intra automat în cursa pentru marele premiu: un fotoliu de masaj Komoder Focus III, ideal pentru momentele de relaxare acasă. Detaliile reducerilor și regulamentul campaniei sunt disponibile pe site-ul Iulius Town.

Iulius Town Timișoara te așteaptă să te bucuri de un weekend plin de mișcare, sănătate, povești și momente memorabile alături de cei dragi.

Sursa: www.tion.ro/stirile-judetului-timis/maratonul-resuscitarii-si-intalniri-cu-sportivi-in-weekend-la-iulius-town-2183365/

Stadion „pe datorie”? Are până la urmă Consiliul Județean bani pentru „Dan Păltinișanu” sau nu?

La nivel declarativ, noul stadion „Dan Păltinișanu” a fost declarat o prioritate absolută pentru județul Timiș. Totuși, realitatea execuțiilor bugetare din ultimii ani conturează un peisaj diferit, în care investițiile locale sunt susținute în mare parte de fonduri guvernamentale sau europene. Promisiunile autorităților de a cofinanța viitoarea arenă cu sute de milioane de lei sunt contrazise de cifrele care arată că județul nu a avut niciodată resursele necesare pentru un astfel de proiect. Întrebarea nu mai este dacă stadionul va fi construit, ci cum poate fi finanțat fără a sacrifica alte domenii esențiale.

Timișoara se află în plin proces de înlocuire a vechiului Stadion „Dan Păltinișanu”, inaugurat în 1963, cu o arenă modernă, care să respecte standardele actuale. Decizia de a construi o nouă arenă, cu o capacitate de peste 30.000 de locuri, a fost determinată de starea avansată de degradare a vechii structuri și de necesitatea unei infrastructuri sportive moderne în regiune. Deși acest proiect a fost considerat esențial, în ultimii ani s-a discutat mai mult despre el decât s-au realizat acțiuni concrete.

În 2015, fostul primar Nicolae Robu, care acum este consilier al președintelui Consiliului Județean Timiș, Alfred Simonis, își prezenta planurile grandioase pentru revitalizarea zonei Olimpia. Aceste planuri includeau un campus sportiv de mari dimensiuni, cu două stadioane, unul nou cu peste 40.000 de locuri, o sală polivalentă, un bazin olimpic și alte facilități. Însă, când a fost întrebat despre sursele de finanțare pentru aceste investiții, Robu a recunoscut că nu existau decât concepte, iar identificarea surselor urma să vină mai târziu. Acum, după zece ani, situația rămâne neschimbată.

Consiliul Județean Timiș a reușit să lanseze o licitație pentru demolarea vechiului stadion, lucrările fiind realizate de firma clujeană SMZ Impex, cu un cost de aproximativ 12 milioane de lei (2,3 milioane de euro). Această licitație a fost separată de cea pentru construirea noului stadion. Investiția pentru noua arenă este estimată la circa 140 de milioane de euro, iar Compania Națională de Investiții (CNI) se ocupă de găsirea unei firme care să se ocupe de construcția acesteia. Documentația CNI prevede 8 luni pentru proiectare și 26 de luni pentru construcție, dar până la demararea efectivă a lucrărilor, Consiliul Județean va încerca să mențină proiectul activ.

În perioada alegerilor din 2024, lideri politici au susținut ideea construirii unei noi arene „Dan Păltinișanu”. În aprilie 2024, Guvernul României a aprobat indicatorii tehnico-economici pentru noul stadion, iar premierul de atunci, Marcel Ciolacu, a declarat că hotărârea de guvern permite CNI să declanșeze procedura de achiziție a proiectării și execuției bazei sportive. Alfred Simonis, noul președinte al CJ Timiș, a subliniat importanța demarării lucrărilor de demolare a vechiului stadion în perioada de proiectare.

După alegeri, un nou guvern condus de Ilie Bolojan a fost format, iar realitatea financiară a României a devenit evidentă. Datorită reducerilor bugetare, premierul Bolojan a propus amânarea construcției mai multor arene, inclusiv a celei din Timișoara. Cu toate acestea, Simonis a insistat că investiția trebuie să continue, asumându-și că CJ Timiș va contribui cu 25% la cheltuieli. Această măsură a fost justificată de Bolojan prin necesitatea eficientizării cheltuielilor bugetare.

Cu toate asigurările optimiste ale autorităților, analiza datelor financiare ale CJ Timiș ridică semne de întrebare cu privire la capacitatea reală de cofinanțare a unui proiect de asemenea amploare. Execuțiile bugetare arată că majoritatea investițiilor realizate în județ au fost finanțate din surse externe, și foarte puțin din veniturile proprii ale CJ. În 2024, veniturile totale au fost de aproape 640 de milioane de lei, dar gradul de realizare a veniturilor a fost de doar 80%, ceea ce sugerează o planificare prea optimistă.

Veniturile proprii încasate au fost de aproape 426 de milioane de lei, dar fără cotele defalcate, acestea au fost doar 117 milioane de lei, ceea ce înseamnă că CJ Timiș depinde în mare măsură de transferurile de la guvern. Concluzia este clară: din aceste venituri nu se pot aloca aproape 200 de milioane de lei pentru stadion într-un an sau doi. Cofinanțarea stadionului reprezintă o sumă enormă în raport cu totalul investițiilor realizate de CJ.

Matematica este simplă. Dacă stadionul costă aproximativ 700 de milioane de lei, iar CJ Timiș trebuie să asigure 25% din sumă, contribuția se ridică la peste 170 de milioane de lei. Împărțind suma pe cei doi ani prevăzuți pentru execuție, ar fi nevoie de aproape 90 de milioane de lei anual, bani pe care județul nu i-a avut niciodată disponibili din veniturile proprii. În 2024, CJ Timiș a reușit să investească doar 52,8 milioane de lei din fondurile sale reale pentru toate proiectele din județ.

Fără un împrumut suplimentar, imposibil până în 2027, sau fără un sprijin consistent de la București, întrebarea nu este când va începe construcția stadionului, ci de unde va găsi CJ Timiș suma pe care susține că o are deja. De asemenea, este important de menționat că CJ Timiș a contractat un împrumut de 257 milioane de lei pentru 20 de investiții, inclusiv renovarea Liceului Tehnologic Special Gheorghe Atanasiu, unde lucrările sunt în întârziere.

În concluzie, întrebarea esențială rămâne: dacă bugetul arată așa cum arată și dacă abia se găsesc bani pentru investiții, de unde va veni cofinanțarea pentru stadion? Pentru un proiect prezentat ca prioritar, răspunsul nu poate fi lăsat în zona promisiunilor optimiste și a ambițiilor nesusținute.

Sursa: www.tion.ro/stirile-judetului-timis/stadion-pe-datorie-are-pana-la-urma-consiliul-judetean-bani-pentru-dan-paltinisanu-sau-nu-2182726/