Peste 20 de miliarde de euro pentru fermieri și mediul rural: ce prevede propunerea UE pentru România

Comisia Europeană a lansat o propunere ambițioasă pentru bugetul Uniunii Europene în perioada 2028–2034, care include sume minime garantate destinate agriculturii și dezvoltării rurale în România. Această inițiativă preconizează alocarea a peste 20 de miliarde de euro, o sumă semnificativă menită să sprijine fermierii români și să îmbunătățească condițiile de viață în mediul rural.

Conform declarațiilor europarlamentarului liberal Dan Motreanu, din această sumă, aproximativ 16,6 miliarde de euro sunt destinate subvențiilor pentru fermieri, în cadrul Politicii Agricole Comune. În plus, pentru dezvoltarea mediului rural sunt alocate 3,8 miliarde de euro, fonduri ce vor proveni din propunerea Comisiei Europene, care stipulează ca statele membre să aloce cel puțin 10% din resursele fiecărui Plan Național și Regional de Parteneriat pentru investiții în zonele rurale.

Cât primește România și în ce condiții

Propunerea Comisiei Europene prevede pentru România o alocare totală de 60,2 miliarde de euro din fonduri europene. Aceasta este o oportunitate uriașă pentru țară, dar pentru a accesa aceste fonduri, România va trebui să elaboreze un Plan Național și Regional de Parteneriat. Acest document va integra finanțările pentru politica de coeziune, agricultură și dezvoltare rurală, precum și alte instrumente europene, într-un cadru coerent.

Este important de menționat că, în forma inițială a propunerii, Comisia Europeană a intenționat să elimine finanțarea separată pentru dezvoltarea rurală, ceea ce ar fi putut duce la o competiție directă între zonele rurale și cele urbane pentru accesarea fondurilor. Dan Motreanu a contestat această propunere, subliniind că este esențial ca fermierii să nu concureze cu comunitățile urbane și că zonele rurale nu trebuie să fie neglijate în fața orașelor.

În calitate de responsabil din partea Grupului PPE pentru avizul privind Politica Agricolă Comună 2028–2034 în Comisia pentru dezvoltare regională, Motreanu își reafirmă angajamentul de a proteja interesele fermierilor și de a asigura o alocare echitabilă a resurselor.

Concluzie

Propunerea Comisiei Europene reprezintă o oportunitate crucială pentru fermierii români și pentru dezvoltarea mediului rural. Cu o alocare semnificativă de fonduri, România are șansa de a-și revitaliza sectorul agricol și de a îmbunătăți condițiile de trai în zonele rurale, însă este esențial ca autoritățile să elaboreze un plan bine structurat pentru a accesa aceste resurse.

Sursa: www.mediafax.ro/economic/peste-20-de-miliarde-de-euro-pentru-fermieri-si-mediul-rural-ce-prevede-propunerea-ue-pentru-romania-23670672

Contrabanda cu țigări ia avânt în România

Piața neagră a țigărilor din România a înregistrat o creștere alarmantă, atingând în noiembrie 2025 un procent de 12,6% din totalul consumului, cel mai ridicat nivel din ultimii șase ani. Această tendință îngrijorătoare a fost evidențiată de datele publicate de Novel, care arată o creștere de 3% față de luna septembrie, când ponderea contrabandei era de 9,6%. Aceasta nu este doar o statistică, ci un semnal de alarmă pentru autorități și societate, indicând o expansiune a comerțului ilegal care afectează grav economia națională.

În 2025, media comerțului ilegal cu țigări a fost de 10,6%, comparativ cu 9% în 2024, ceea ce reprezintă cea mai mare creștere anuală din 2014 până în prezent. Această situație este cu atât mai îngrijorătoare cu cât, în noiembrie, s-au înregistrat majorări ale comerțului ilicit în aproape toate regiunile țării. Zona de vest a fost cea mai afectată, cu o creștere de peste 10 puncte procentuale, ajungând la o pondere de 20,8%. În București și Ilfov, contrabanda a crescut cu peste 8 puncte procentuale, atingând 14,6%.

Marian Marcu, Director General al Novel Research, a subliniat că Bulgaria rămâne principala sursă a contrabandei, cu peste 30% din produsele de pe piața neagră, deși acest procent este în scădere cu 5,1%. În contrast, produsele provenite din Republica Moldova au crescut cu 5,4%, ajungând la 23,8%. Această schimbare în proveniența produselor contrafăcute sugerează o adaptare a rețelelor de contrabandă la condițiile de piață și la măsurile de control implementate de autorități.

În primele 11 luni ale anului, polițiștii de frontieră au confiscat aproximativ 6,2 milioane de pachete de țigări, cu o valoare estimată la peste 137 milioane de lei. De asemenea, au fost ridicate peste 65 de tone de tutun vrac și aproximativ 24 de kilograme de tutun pentru narghilea. Aceste acțiuni demonstrează eforturile continue ale autorităților de a combate contrabanda, dar și amploarea problemei cu care se confruntă România.

Reprezentanții Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR) au anunțat că, în anul precedent, până la sfârșitul lunii noiembrie, au fost destructurate 18 grupuri infracționale implicate în contrabanda cu țigări. În această perioadă, au fost confiscate peste 142 de milioane de țigări și 3.400 de kilograme de tutun, fiind aplicate 941 de sancțiuni contravenționale, cu o valoare totală de 7.794.000 de lei. Aceste cifre ilustrează nu doar amploarea contrabandei, ci și eforturile depuse de autorități pentru a stopa acest fenomen.

Companiile de tutun, care fac parte din categoria mari contribuabili, virează anual la bugetul statului peste 22 miliarde de lei, reprezentând accize, TVA și alte taxe. Această contribuție subliniază importanța combaterii contrabandei, nu doar pentru protejarea sănătății publice, ci și pentru menținerea stabilității economice a țării. În contextul în care contrabanda cu țigări continuă să crească, este esențial ca autoritățile să intensifice măsurile de control și prevenire pentru a proteja atât economia, cât și sănătatea cetățenilor.

Sursa: www.mediafax.ro/economic/contrabanda-cu-tigari-ia-avant-in-noiembrie-2025-s-a-atins-cel-mai-mare-nivel-din-ultimii-6-ani-23670655

Creșterea prețurilor imobiliare în 2026: O tendință mai lentă?

Piața imobiliară românească începe anul 2026 cu o notă de optimism, dar și cu o previziune care ar putea schimba așteptările cumpărătorilor. Conform expertului Daniel Crainic, director de marketing la Imobiliare.ro, creșterea prețurilor ar putea fi mai lentă în acest an, în comparație cu anii anteriori. Această stagnare se preconizează a se manifesta în special după primul trimestru, când românii, confruntați cu cheltuieli mai mari, vor avea nevoie de timp pentru a se adapta la noua realitate economică. Această ajustare ar putea determina mulți potențiali cumpărători să amâne decizia de achiziție, ceea ce ar putea duce la o creștere treptată a numărului de tranzacții pe parcursul anului.

Prețurile apartamentelor noi și vechi în România

În ceea ce privește prețurile, Cluj-Napoca se menține în fruntea listei cu cele mai scumpe apartamente noi din țară, unde prețurile au crescut cu 5% în ultimul an, depășind pragul de 3.300 euro/mp util. Pe de altă parte, apartamentele vechi, construite înainte de anul 2000, au înregistrat o creștere semnificativă de 11%, atingând o valoare medie de 3.227 euro/mp util. Această dinamică sugerează o diferențiere clară între tipurile de locuințe, cu o cerere mai mare pentru cele vechi, care par să fie mai atractive pentru cumpărători.

Analiza pieței imobiliare în Brașov și București

În Brașov, prețul mediu pentru apartamentele noi a ajuns la 2.698 euro/mp util, iar în ultimele 12 luni, orașul a înregistrat o creștere de 11%. În cazul apartamentelor vechi, prețul mediu solicitat a crescut cu 9%, atingând 2.166 euro/mp util. Bucureștiul, pe de altă parte, a fost martorul celei mai mari creșteri a prețurilor în decembrie 2025, unde cumpărătorii au ajuns să plătească, în medie, 2.500 euro/mp util pentru apartamentele noi. Această creștere rapidă de 3% înregistrată în luna decembrie a fost cea mai semnificativă din marile centre urbane ale țării.

Prețurile apartamentelor în Timișoara și Constanța

Timișoara se află pe locul al patrulea în topul celor mai scumpe orașe din țară, cu prețuri medii de 2.131 euro/mp util pentru apartamentele noi. Deși prețurile au rămas stabile în ultima lună a anului trecut, diferențele dintre apartamentele noi și cele vechi sunt semnificative. Apartamentele vechi sunt listate la un preț mediu de 1.820 euro/mp util, ceea ce reflectă o creștere de 12% în ultimul an.

În Constanța, prețul mediu pentru apartamentele noi a ajuns la 2.058 euro/mp util, cu o creștere de 6% în ultimul an. În contrast, apartamentele vechi au înregistrat o majorare de 13%, ajungând la 1.916 euro/mp util. Aceste date evidențiază o tendință generală de creștere a prețurilor pe piața imobiliară din România, dar cu variații semnificative între orașe și tipurile de locuințe.

Iași, un oraș accesibil pe piața imobiliară

În ciuda creșterilor generale, Iași rămâne cel mai accesibil mare oraș din țară pentru apartamentele noi, cu un preț mediu de 1.972 euro/mp util. Chiar și după o majorare de 11% în ultimul an, orașul nu a depășit pragul de 2.000 euro/mp util, ceea ce îl face atractiv pentru cumpărătorii care caută locuințe în marile centre urbane. În cazul apartamentelor vechi, prețul mediu a ajuns la 1.904 euro/mp util, ceea ce sugerează o tendință similară de accesibilitate.

Concluzie

Pe scurt, piața imobiliară din România în 2026 se prezintă cu o dinamică interesantă, caracterizată prin creșteri variate ale prețurilor în funcție de tipul de locuință și oraș. Deși se așteaptă o creștere mai lentă a prețurilor, tendințele actuale sugerează că cererea rămâne puternică, iar cumpărătorii trebuie să fie pregătiți pentru o piață în continuă schimbare.

Sursa: www.mediafax.ro/economic/specialist-in-imobiliare-cresterea-preturilor-ar-putea-fi-mai-lenta-in-2026-23670602

Dacia își extinde producția și introduce un nou model electric în România

Dacia, unul dintre cei mai importanți producători auto din România, își accelerează planurile de expansiune începând cu anul 2026. Această decizie vine ca parte a unei strategii electrice ambițioase, care se va desfășura pe două direcții principale. Pe lângă menținerea modelului Dacia Spring în gamă, compania pregătește lansarea unui nou vehicul electric destinat orașelor, dar și a unui autoturism compact din clasa C, care va fi fabricat în România. Această informație a fost confirmată de publicația britanică Autocar.co.uk.

Chiar și după introducerea noului model electric de segment A, care se va baza pe viitoarea generație Renault Twingo, Dacia va continua să comercializeze modelul Spring. Deși această abordare nu este obișnuită în industrie, oficialii Dacia susțin că diferențele semnificative dintre cele două modele justifică această decizie. Noul vehicul electric, programat pentru a fi prezentat în 2026, va avea o lungime de aproximativ 3,8 metri și va adopta un design inspirat de SUV-urile robuste din gama Dacia. Prețul de start va fi sub 18.000 de euro, menținând astfel Dacia Spring ca cea mai accesibilă opțiune pe piață.

Reprezentanții companiei au declarat că cele două vehicule vor fi disponibile simultan timp de cel puțin un an, urmând ca Spring să fie retras treptat de pe anumite piețe, în funcție de cererea și de politicile locale de sprijin pentru vehicule electrice. Această strategie reflectă angajamentul Dacia de a se adapta la cerințele în continuă schimbare ale pieței auto europene.

Îmbunătățiri semnificative pentru Dacia Spring

În ciuda apropierii de finalul carierei comerciale, Dacia Spring a beneficiat recent de un facelift semnificativ. Versiunea de top a modelului oferă acum 101 CP, iar viteza de încărcare a fost optimizată, iar suspensia a fost ajustată pentru a îmbunătăți comportamentul rutier. Prin aceste îmbunătățiri, Dacia își propune să mențină competitivitatea modelului și să asigure o valoare de revânzare atractivă, într-un segment de piață unde prețul și costurile reduse de exploatare sunt esențiale.

Pe lângă gama electrică, Dacia se pregătește să revină și în clasa C, cu un nou model care se află în prezent în faza de testare sub camuflaj. Acest model va concura cu automobile precum Volkswagen Golf, Opel Astra sau Hyundai i30. Noul hatchback, cu influențe de crossover, va avea o lungime estimată între 4,40 și 4,50 metri și va fi construit pe o versiune extinsă a platformei CMF-B. Designul său va pune accent pe o linie dinamică, cu un spate plonjat și o gardă la sol mai redusă comparativ cu modelele Duster sau Bigster.

Gama de motorizări va include un motor turbo de 1,2 litri, variante mild-hybrid pe 48V, precum și un nou sistem full-hybrid de 1,8 litri cu 155 CP, care va reprezenta vârful de gamă. Producția acestui model este planificată să înceapă în România, cel mai probabil în 2027, în uzina Dacia, unde se asamblează în prezent modelele Duster și viitorul Bigster. Oficialii Dacia estimează că acest model va juca un rol crucial în creșterea producției totale a companiei.

Sursa: www.mediafax.ro/economic/dacia-aduce-un-nou-model-in-romania-si-isi-extinde-productia-23670473

Numirea unui nou director general la TAROM

Consiliul de Administrație al TAROM se pregătește să facă o schimbare semnificativă în conducerea companiei, numind astăzi un nou director general. Bogdan Costaș, fost director general al ROMAERO, va prelua interimar funcția, înlocuindu-l pe Costin Iordache, care și-a dat demisia. Această decizie vine în contextul unei perioade tumultoase pentru operatorul aviatic național, care a avut parte de numeroase schimbări în conducere în ultima vreme.

Contextul demisiei lui Costin Iordache

Costin Iordache a demisionat pe 19 decembrie 2025, invocând motive personale, și a rămas în funcție până pe 15 ianuarie 2026. Iordache fusese numit director general al TAROM la începutul anului 2024, după ce predecesorul său, Bogdan Popescu, a demisionat în decembrie 2023. Această instabilitate în conducerea companiei ridică semne de întrebare cu privire la direcția strategică a TAROM.

Mandatul lui Bogdan Costaș

Mandatul lui Bogdan Costaș ca director general interimar va dura cel mult cinci luni, conform legislației în vigoare privind guvernanța corporativă, care stipulează un termen limită pentru derularea procedurilor de selecție a unui director general permanent. Aceasta înseamnă că TAROM va trebui să acționeze rapid pentru a găsi un lider stabil care să ghideze compania în perioada următoare.

Provocările TAROM și perspectivele de redresare

În ciuda provocărilor cu care se confruntă, TAROM a înregistrat progrese notabile în ultimii ani. Pierderile companiei au scăzut semnificativ, de la 430 milioane lei în 2020 la 87 milioane lei în 2023, iar pentru 2024 se estimează un profit de aproximativ 292 milioane lei. Această tendință pozitivă sugerează o posibilă redresare a companiei, dar rămâne de văzut cum va influența noua conducere acest proces.

Concluzie

Numirea lui Bogdan Costaș ca director general interimar la TAROM este un pas important în contextul schimbărilor frecvente din conducerea companiei. Cu un mandat limitat și provocări semnificative în față, Costaș va trebui să navigheze cu abilitate pentru a asigura stabilitatea și succesul TAROM în viitor.

Sursa: www.mediafax.ro/economic/consiliul-de-administratie-al-tarom-va-numi-azi-un-nou-director-general-bogdan-costas-fost-sef-al-romaero-plecat-prin-demisie-va-prelua-mandatul-lui-costin-iordache-23670347