Cutremur în Ungaria: Budapesta retrogradată la „junk”
Recent, agenția de rating Moody’s a decis să taie ratingul de credit al capitalei ungare, Budapesta, de la Baa3 la Ba1, ceea ce o plasează în zona cu risc ridicat, frecvent denumită „junk”. Această retrogradare nu este doar o simplă formalitate, ci un semnal de alarmă care ar trebui să îngrijoreze nu doar ungurii, ci și pe cei din București, având în vedere similitudinile alarmante dintre cele două capitale.
Decizia Moody’s vine cu o notă de gravitate: ratingul a fost pus sub revizuire pentru o posibilă nouă retrogradare, invocând riscurile crescute de neplată. Aceasta ar putea avea implicații severe asupra economiei ungare și, prin extensie, asupra stabilității financiare din întreaga regiune a Europei Centrale și de Est.
Problemele financiare ale Budapestei
Un aspect esențial menționat în comunicatul agenției de rating este lichiditatea. Moody’s subliniază că informațiile referitoare la poziția de cash a orașului ridică semne de întrebare cu privire la capacitatea acestuia de a-și onora obligațiile financiare. În esență, nu este vorba doar de politică, ci de disponibilitatea efectivă a banilor pentru a acoperi plățile scadente.
Printre problemele semnalate de Moody’s se numără:
- Incertitudinea privind transferurile financiare obișnuite de la guvernul central;
- Lichiditatea extrem de slabă, care nu permite acoperirea „golurilor” de cash;
- Tensiunile cu guvernul central, care ar putea agrava și mai mult situația financiară a capitalei.
Politica și finanțele: un cocktail periculos
Retrogradarea ratingului survine într-un context politic delicat, cu Ungaria pregătindu-se pentru alegeri parlamentare în primăvara anului următor. Partidul de opoziție TISZA conduce în sondaje, punând presiune asupra guvernului Orban, care se află la putere de 16 ani. Primarul Budapestei, Gergely Karacsony, un critic vocal al lui Orban, a avertizat în repetate rânduri că orașul riscă insolvența din cauza politicilor guvernamentale.
Karacsony acuză guvernul că a crescut semnificativ taxele pentru capitală, a reținut fonduri promise și a aplicat presiuni financiare asupra marilor municipalități pentru a le împiedica să devină exemple de bună guvernare. De cealaltă parte, partidul lui Orban susține că problemele financiare ale Budapestei sunt rezultatul „cheltuielilor iresponsabile” ale primarului.
Taxa de solidaritate: o bombă cu ceas
Un alt element exploziv în această ecuație este așa-numita „taxă de solidaritate”, care a crescut de aproape nouă ori din 2019, ajungând să reprezinte o cincime din veniturile capitalei. Municipalitatea a intentat mai multe procese, susținând că această taxă este neconstituțională, în timp ce guvernul justifică măsura prin redistribuirea banilor către localități mai sărace.
În plus, recent, parlamentul Ungariei a adoptat o lege care ar putea forța Budapesta să se împrumute în condiții neclare, iar primarul ar putea fi făcut responsabil penal pentru eventuale încălcări.
Ce înseamnă pentru București?
Deși Bucureștiul nu se confruntă cu aceleași probleme acute ca Budapesta, lecțiile din capitala ungară sunt extrem de relevante. Conflictul prelungit dintre o capitală și guvernul central, împreună cu dependența de transferuri financiare imprevizibile, poate duce la creșterea costurilor de împrumut și la deteriorarea încrederii în capacitatea de plată a orașului.
În București, orice blocaj financiar se resimte rapid în domenii esențiale precum transportul public, termoficarea sau reparațiile majore. Un semnal de tipul „lichiditate slabă + transferuri nesigure” este exact combinația care poate genera crize în lanț, afectând calitatea vieții locuitorilor.
