Legea Austerității: O Nouă Cotă de TVA pentru Locuințe

Într-o mișcare care ar putea părea un cadou pentru cetățeni, guvernul a decis să implementeze o cotă redusă de TVA de 9% pentru livrarea locuințelor, dar cu o condiție: valoarea acestora să nu depășească 600.000 de lei. O măsură care, în teorie, ar trebui să faciliteze accesul la locuințe, dar care, în realitate, ridică multe semne de întrebare.

Oferte Măgulitoare sau Opriri Strategice?

Proiectul legii austerității, pus în transparență decizională, promite o cotă de TVA de 9% pentru locuințele cu o suprafață utilă de maximum 120 mp. Dar cine beneficiază cu adevărat de aceste măsuri? Oare nu este doar o altă încercare de a îmbunătăți imaginea guvernului, în timp ce realitatea economică rămâne neschimbată pentru majoritatea cetățenilor?

Termeni și Condiții: O Capcană pentru Cetățeni

Condițiile impuse sunt stricte: persoanele fizice care nu au achiziționat o locuință cu cotă redusă de TVA începând cu 1 ianuarie 2023 pot beneficia de această oportunitate, dar doar dacă au încheiat acte juridice până la 1 august 2025. Oare nu este aceasta o capcană bine gândită pentru a limita numărul de beneficiari?

TVA-ul și Impactul Asupra Pieței Imobiliare

Se pare că, în ciuda acestei măsuri, cota generală de TVA va crește la 21% începând cu 1 august. Așadar, cetățenii se întreabă: cum poate o măsură care ar trebui să ajute, să fie acompaniată de o creștere a impozitelor? Este o strategie de a acoperi deficitul bugetar pe seama celor care deja se luptă să-și găsească un cămin?

O Măsură Temporară sau o Soluție pe Termen Lung?

În timp ce guvernul se laudă cu aceste măsuri, realitatea este că multe familii nu își permit să cumpere o locuință, indiferent de TVA. Așadar, întrebarea rămâne: este aceasta o soluție temporară sau o încercare de a masca problemele structurale ale pieței imobiliare?

Concluzie Provocatoare

Într-o lume în care abuzurile și corupția sunt la ordinea zilei, măsurile fiscale adoptate de guvern par să fie mai mult o strategie de marketing decât o soluție reală pentru problemele cu care se confruntă cetățenii. Oare cât de mult va dura până când aceste promisiuni se vor transforma în simple vorbe goale?

Sursa: Mediafax

Sursa: www.mediafax.ro/economic/legea-austeritatii-cota-redusa-de-tva-de-9-pentru-locuinte-daca-valoarea-nu-depaseste-600-000-de-lei-23576352

Revizuirea PNRR: O promisiune fără substanță?

Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a anunțat cu emfază că PNRR-ul va fi „revizuit puternic”. Oare ce înseamnă cu adevărat această revizuire? Promisiuni de „lucruri foarte faine” sau doar o încercare de a cosmetiza un plan care, în ochii Comisiei Europene, a devenit un adevărat fiasco?

Proiecte abandonate: O realitate dureroasă

Ministrul a recunoscut că unele proiecte din Planul Național de Redresare și Reziliență vor fi abandonate, deoarece nu mai au șanse de finalizare. Această declarație nu face decât să sublinieze incompetența crasă a celor care au conceput inițial acest plan. Cum poate un guvern să se laude cu un program care, în loc să genereze dezvoltare, devine o povară?

Comisia Europeană: Răbdare și frustrare

Pîslaru a menționat că reprezentanții Comisiei Europene au fost „incisivi” în cerințele lor, rugând România să renunțe la proiectele imposibil de realizat. Este o situație jenantă, în care România se vede nevoită să ceară ajutorul unei instituții externe pentru a-și recunoaște propriile eșecuri. Unde este responsabilitatea politică?

Un PNRR complicat: O poveste de neînțeles

„PNRR-ul României era unul dintre cele mai complicate și cu cele mai multe jaloane și ținte”, afirmă Pîslaru. Oare nu ar fi fost mai bine să se fi gândit la o abordare mai simplă de la început? Acum, după ce s-a creat un „pom de Crăciun” plin de promisiuni nerealizabile, nimeni nu are curajul să recunoască adevărul. Aceasta este o dovadă clară de lipsă de onestitate și asumare din partea autorităților.

Discuții reluate: O speranță sau o iluzie?

Ministrul a reușit să relanseze discuțiile cu Comisia Europeană, dar întrebarea rămâne: vor duce acestea la rezultate concrete sau vor fi doar o altă formă de a amâna inevitabilul? Pîslaru pare optimist, dar istoria ne-a arătat că optimismul fără acțiune concretă este doar o perdea de fum.

Concluzia: O societate în așteptare

România se află într-un moment crucial, iar revizuirea PNRR-ului ar putea fi o oportunitate de a schimba direcția. Însă, fără o asumare reală a responsabilităților și fără o abordare sinceră, riscurile rămân. Cetățenii așteaptă rezultate, nu doar vorbe frumoase. Este timpul ca autoritățile să acționeze cu adevărat în interesul publicului, nu doar să facă promisiuni goale.

Sursa: Mediafax

Sursa: www.mediafax.ro/politic/dragos-pislaru-a-facut-anuntul-pnrr-va-fi-revizuit-puternic-23576348

Ordonanța Austerității: O Lovitură pentru Instituțiile de Credit

Într-o mișcare care ar putea părea surprinzătoare, dar care, în realitate, este o continuare a trendului de austeritate, instituțiile de credit din România se pregătesc să suporte un impozit suplimentar pe cifra de afaceri. Această măsură, parte din proiectul Legii austerității, scoate la iveală o realitate cruntă: sistemul financiar este, din nou, sub presiune, iar cei care ar trebui să protejeze cetățenii par să se concentreze pe umplerea propriilor buzunare.

Impozitul pe Cifra de Afaceri: O Nouă Povară

Conform proiectului, instituțiile de credit, fie ele românești sau sucursale ale celor străine, vor fi obligate să plătească un impozit specific pe cifra de afaceri. Cotele de impozitare sunt de 2% pentru prima jumătate a anului 2025 și cresc la 4% în a doua jumătate. Oare cine va suporta, în final, această povară? Evident, clienții, care vor fi nevoiți să suporte costurile crescute ale serviciilor financiare.

Dividendele: O Altă Surpriză Neplăcută

Și dacă credeți că impozitul pe cifra de afaceri este tot, vă înșelați! Proiectul prevede și un impozit de 16% pe dividendele plătite persoanelor juridice române. Aceasta nu este doar o simplă formalitate; este o măsură care ar putea descuraja investițiile și ar putea afecta grav mediul de afaceri. Într-o țară deja afectată de instabilitate economică, cine își va mai risca banii?

Antreprenorii Români: O Căutare a Refugiului

În fața acestor măsuri fiscale, antreprenorii români își caută refugiu în alte țări, cum ar fi Bulgaria. Aceasta nu este doar o simplă migrație a capitalului; este un semnal de alarmă pentru autorități. Ce riscuri ascunse se află în spatele acestei decizii? Oare nu ar trebui să ne întrebăm de ce oamenii de afaceri simt nevoia să fugă din propria țară?

Consecințele Austerității: O Realitate Dura

Aceste măsuri fiscale nu sunt doar niște cifre pe hârtie. Ele au un impact direct asupra vieților oamenilor, asupra locurilor de muncă și asupra stabilității economice. Austeritatea nu este o soluție; este o capcană care îngroapă și mai adânc economia românească. Este timpul ca societatea să se trezească și să ceară responsabilitate din partea celor care ne conduc.

Un Viitor Întunecat?

În concluzie, ordonanța austerității nu este doar o simplă reformă fiscală. Este o declarație de intenție din partea autorităților că nu au în vedere binele cetățenilor, ci doar umplerea propriilor buzunare. Oare cât timp va mai tolera societatea aceste abuzuri? Răspunsul este în mâinile fiecăruia dintre noi.

Sursa: Mediafax

Sursa: www.mediafax.ro/economic/ordonanta-austeritatii-loveste-si-institutiile-de-credit-vor-plati-un-impozit-suplimentar-23576337

Revolta berarilor: O taxare insuportabilă

Într-o mișcare care pare desprinsă dintr-un coșmar fiscal, Guvernul a decis să majoreze acciza la bere cu 10% în luna august, după o creștere de 4,3% în ianuarie. Această decizie, care ar putea părea banală pentru unii, riscă să aibă efecte devastatoare asupra industriei berii din România, în ciuda unui câștig bugetar infim. Asociația Berarii României nu se sfiește să își exprime indignarea, subliniind că această majorare este cea mai agresivă de până acum.

Impactul devastator al taxării excesive

Pe lângă acciza crescută, majorarea TVA-ului de la 19% la 21% și impactul acesteia asupra sectorului ospitalității sunt doar câteva dintre problemele cu care se confruntă producătorii. În acest context, se estimează că piața berii ar putea suferi o contracție de până la 10% în acest an, un semnal alarmant având în vedere că se află deja la cel mai scăzut nivel din ultimele două decenii.

O abordare contraproductivă

Creșterea cumulată de 15% a accizei la bere în 2025 nu este doar o simplă statistică, ci o lovitură directă în inima unei industrii deja fragile. Constantin Bratu, directorul general al asociației, subliniază că o economie nu poate prospera în condiții de incertitudine continuă, iar această abordare nu va aduce decât efecte negative pe termen lung pentru toți actorii implicați.

Locuri de muncă și contribuții la buget

Sectorul berii nu este doar o industrie; este un motor economic care susține direct și indirect peste 60.000 de locuri de muncă și contribuie anual cu aproximativ 400 de milioane de euro la bugetul de stat. O scădere a consumului, generată de taxe mai mari, va afecta în mod special micii producători și distribuitorii, dar și cultivatorii de materii prime.

Riscuri pentru sănătate și migrarea consumului

În plus, majorarea taxelor va duce inevitabil la o migrare a consumului către produse ilicite, cu riscuri majore pentru sănătatea consumatorilor. Într-o țară în care producția locală reprezintă 97% din consumul de bere, o astfel de situație nu poate decât să ridice semne de întrebare asupra viitorului acestei industrii.

Un sector onest, dar sub presiune

Sectorul berii este recunoscut pentru comportamentul său fiscal onest, având zero evaziune fiscală pe întregul lanț de producție. Totuși, în fața acestor majorări, se pune întrebarea: cât timp va mai putea rezista această industrie sub presiunea unei taxe atât de agresive?

Concluzie: O luptă pentru supraviețuire

În concluzie, berarii din România se află într-o luptă acerbă pentru supraviețuire, iar deciziile guvernamentale nu fac decât să complice și mai mult situația. Este timpul ca autoritățile să își reevalueze strategia și să înțeleagă că o taxare excesivă nu este soluția, ci o rețetă sigură pentru dezastru.

Sursa: Mediafax

Sursa: www.mediafax.ro/economic/berarii-romaniei-sunt-revoltati-asistam-la-cea-mai-agresiva-majorare-a-taxarii-23576340

Impozitarea veniturilor din jocuri de noroc: O nouă lovitură pentru jucători

Într-o lume în care jocurile de noroc devin din ce în ce mai populare, autoritățile decid să pună mâna pe o parte din câștigurile jucătorilor, impunând impozite care ajung până la 40%. Oare cine beneficiază cu adevărat de pe urma acestor măsuri? Este clar că nu jucătorii, ci mai degrabă bugetul statului, care se îmbogățește pe seama pasiunii și riscurilor asumate de cetățeni.

Structura impozitului: O capcană bine gândită

Conform noilor reglementări, veniturile din jocuri de noroc sunt impozitate prin reținere la sursă, ceea ce înseamnă că jucătorii nu au de ales. Dacă câștigi până la 10.000 de lei, te aștepți la un impozit de 10%. Dar, dacă ai norocul să câștigi mai mult, impozitul devine o povară și mai mare: 1.000 de lei plus 20% pentru orice sumă care depășește 10.000 de lei. Iar pentru câștigurile de peste 66.750 de lei, impozitul ajunge la 12.350 de lei plus 40% din suma care depășește acest prag. Oare nu este aceasta o formă de penalizare a succesului?

Transparența decizională: O glumă proastă

Se vorbește despre transparență decizională, dar în realitate, aceste măsuri sunt impuse fără a consulta cu adevărat jucătorii sau fără a lua în considerare impactul asupra lor. Cei care decid nu par să fie afectați de aceste taxe exorbitante, ci doar profită de pe urma lor. Este o ironie amară că, în loc să sprijine jucătorii, autoritățile aleg să le pună piedici.

Impactul asupra jucătorilor: O poveste de neuitat

Jucătorii care își asumă riscuri și investesc în jocuri de noroc sunt acum nevoiți să se confrunte cu o realitate dură. Câștigurile lor sunt diminuate semnificativ, iar bucuria jocului este umbrită de teama de a pierde nu doar banii, ci și o parte din câștigurile obținute cu greu. Este o situație care ar trebui să stârnească indignare, dar care, din păcate, este ignorată de cei care ar trebui să protejeze cetățenii.

Concluzie: O societate care își trădează cetățenii

În final, impozitarea veniturilor din jocuri de noroc nu este doar o chestiune fiscală, ci o reflectare a unei societăți care își trădează cetățenii. În loc să sprijine inițiativele și pasiunile acestora, autoritățile aleg să le limiteze libertatea de a câștiga. Oare cât timp va mai dura până când jucătorii vor decide că este mai bine să se abțină de la jocuri, decât să se confrunte cu o astfel de nedreptate?

Sursa: Mediafax

Sursa: www.mediafax.ro/economic/cum-se-impoziteaza-veniturile-din-jocuri-de-noroc-23576306

Dezastrul de la Praid: Un exemplu de incompetență crasă

Într-o lume în care responsabilitatea ar trebui să fie norma, Radu Miruță, ministrul Economiei, ne aduce vești despre un dezastru ecologic care a afectat ireversibil zăcământul de la Praid. Cei care aveau datoria să protejeze această resursă valoroasă au demonstrat o neglijență uluitoare, lăsând produsul pe care ar fi trebuit să-l apere să dispară. Este o situație care strigă la cer, dar, desigur, cine să asculte?

Vinovații: O rețea de complicitate

Miruță a subliniat că responsabilitatea este împărțită între diverse entități, inclusiv Apele Române, Salrom și Ministerul Economiei. Dar, în loc să se concentreze pe soluții, se pare că autoritățile sunt mai preocupate de salvarea feței decât de salvarea zăcământului. Este o ironie amară că, în timp ce zăcământul se degradează, directorul Salrom a primit o mărire de salariu de 6.000 de lei, ca și cum incompetența ar trebui recompensată.

Un sistem corupt și ineficient

Ministrul a menționat că în Consiliul de Administrație al statului român „se ascunde detaliul diavolului”. Această afirmație nu este doar o simplă observație, ci o acuzație gravă la adresa unui sistem care protejează incompetența și corupția. Cum este posibil ca directorii să câștige sume exorbitante fără a avea criterii de performanță relevante? Este un loc cald pentru cei care nu fac nimic, dar primesc totul.

Demiteri și promisiuni goale

În urma acestui incident, Miruță a declanșat procedura de demitere a șefilor Salrom. Dar, să fim serioși, demiterile sunt doar o formă de a da impresia că se iau măsuri. În realitate, este un joc de-a șoarecele și pisica, în care cei vinovați scapă cu fața curată, iar victimele rămân în continuare neauzite.

Concluzie: O societate în care dreptatea este o iluzie

În final, dezastrul de la Praid este un exemplu perfect al ineficienței și corupției din sistemul nostru. În timp ce autoritățile se ceartă între ele și își împart responsabilitățile, zăcământul dispare, iar noi, cetățenii, suntem lăsați să ne întrebăm: cine ne va proteja cu adevărat? Răspunsul este simplu: nimeni.

Sursa: Mediafax

Sursa: www.mediafax.ro/economic/dezastrul-de-la-praid-radu-miruta-ministrul-economiei-este-afectat-ireversibil-zacamantul-de-acolo-23576288

Reforma fiscal-bugetară a Guvernului Bolojan: O nouă eră a austerității?

Guvernul condus de Ilie Bolojan se pregătește să lanseze o reformă fiscal-bugetară care promite să transforme radical peisajul economic al României. Cu o ambiție de a genera aproape 145 de miliarde de lei în venituri suplimentare și economii în următorii doi ani, întrebarea care se ridică este: cât de mult va afecta acest pachet de măsuri viața de zi cu zi a cetățenilor?

Taxele cresc, dar cine va plăti factura?

Printre măsurile cele mai controversate se numără creșterea TVA-ului standard de la 19% la 21%. Aceasta va aduce la buget 3,6 miliarde lei în 2025 și 11,6 miliarde lei în 2026. O astfel de măsură nu poate fi decât o lovitură pentru consumatori, care se vor confrunta cu prețuri mai mari la bunurile de bază. Dar, desigur, cine își permite să se plângă când guvernul „se străduiește” să aducă stabilitate financiară?

Accizele și impozitele: o poveste de groază

Accizele la combustibili, alcool, tutun și zahăr vor fi, de asemenea, majorate, generând venituri estimate de 1,5 miliarde lei în 2025 și 4,9 miliarde lei în 2026. Așadar, românii vor plăti mai mult pentru plăcerile lor, în timp ce guvernul se va lăuda cu „progresele” sale în reducerea deficitului bugetar. Oare nu ar fi mai bine să ne întrebăm cine beneficiază cu adevărat de aceste măsuri?

Reducerea cheltuielilor: un vis frumos sau o realitate dureroasă?

Pe lângă creșterile de taxe, guvernul mizează pe reduceri masive de cheltuieli. Reducerea sporurilor și tăierea investițiilor publice sunt doar câteva dintre măsurile anunțate. Se estimează că aceste măsuri vor genera economii de 23,3 miliarde lei în 2025 și 76,2 miliarde lei în 2026. Dar cine va suporta greutatea acestor tăieri? Oare nu vor fi cei mai vulnerabili cei care vor plăti cel mai scump?

Impactul social: o bombă cu ceas?

Economiștii avertizează că pachetul de măsuri riscă să frâneze consumul și încrederea în economie. România nu este singura țară europeană care majorează taxele, dar amploarea și rapiditatea acestor schimbări ridică mari semne de întrebare. Oare guvernul Bolojan își asumă responsabilitatea pentru efectele sociale devastatoare pe care le-ar putea avea aceste măsuri?

Un viitor incert

Cu toate că primul pachet de măsuri va intra în vigoare la 1 august 2025, aplicarea celorlalte măsuri rămâne incertă. Într-o țară în care promisiunile politice sunt adesea uitate, cetățenii se întreabă dacă vor avea de suferit din cauza acestor reforme. Este timpul ca românii să își pună întrebările corecte și să ceară răspunsuri de la cei care le decid soarta.

Concluzie: Oare cine câștigă cu adevărat?

În final, reforma fiscal-bugetară a Guvernului Bolojan ridică mai multe întrebări decât răspunsuri. Într-o lume în care cei puternici par să scape nepedepsiți, este esențial ca cetățenii să rămână vigilenți și să nu lase ca aceste măsuri să treacă fără o analiză critică. Oare cine va câștiga cu adevărat din această reformă? Răspunsul este, fără îndoială, mai complicat decât pare.

Sursa: Mediafax

Sursa: www.mediafax.ro/economic/guvernul-bolojan-pregateste-cea-mai-ampla-reforma-fiscal-bugetara-cati-bani-va-salva-statul-roman-prin-masurile-anuntate-23576221

Colapsul economic: un avertisment alarmant

Într-o lume în care promisiunile politice sunt adesea doar vorbe goale, Dragoș Pîslaru, Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, trage un semnal de alarmă. „Riscăm să ajungem într-un colaps economic major”, afirmă el, subliniind gravitatea situației actuale. Această declarație vine ca o reacție la dezechilibrele cauzate de o abordare populistă care, din păcate, a devenit norma în ultimii ani.

Pachetul fiscal: o necesitate imperioasă

În fața unei crize iminente, premierul Ilie Bolojan a anunțat un pachet fiscal care, deși controversat, este considerat „absolut necesar”. Creșterea cotei de TVA de la 19% la 21%, majorarea accizelor și înghețarea salariilor și pensiilor din sectorul public sunt măsuri care, în ochii guvernanților, par a fi singura soluție viabilă. Dar oare aceste măsuri nu sunt doar o formă de a masca o problemă mult mai profundă?

Un moment de răscruce

Pîslaru subliniază că „s-a ajuns într-un moment în care piețele financiare ne-ar fi penalizat atât de tare, încât efectele asupra mediului de afaceri ar fi fost devastatoare”. Această afirmație ridică întrebări serioase despre capacitatea autorităților de a gestiona crizele economice. De ce s-a ajuns aici? Care sunt responsabilitățile celor care ne conduc?

Politica și responsabilitatea

Într-o societate în care politicienii sunt adesea percepuți ca fiind mai interesați de imaginea lor decât de binele comun, Pîslaru face o observație pertinentă: „specia de om politic care își asumă, are curaj și recunoaște adevărul este rara avis”. Această observație nu face decât să evidențieze un paradox: în timp ce românii își doresc lideri care să fie onesti și curajoși, realitatea este că cei care își asumă responsabilitatea sunt o raritate.

Un apel la conștiință

În fața acestor provocări, este esențial ca societatea să își trezească conștiința. Abordările populiste și lipsa de transparență nu fac decât să adâncească criza. Este timpul ca cetățenii să ceară responsabilitate și acțiuni concrete din partea celor care ne conduc. Într-o lume în care abuzurile și corupția sunt la ordinea zilei, este crucial să ne întrebăm: cine va plăti prețul final al acestor decizii?

Concluzie: o societate în criză

România se află într-un moment critic, iar avertismentele lui Dragoș Pîslaru nu trebuie ignorate. Este timpul ca fiecare dintre noi să reflecteze asupra rolului pe care îl avem în această societate și să ne asumăm responsabilitatea pentru viitorul nostru economic și social. Fără acțiune, riscul unui colaps economic major devine din ce în ce mai real.

Sursa: Mediafax

Sursa: www.mediafax.ro/politic/dragos-pislaru-riscam-sa-ajungem-intr-un-colaps-economic-major-23576262

Consultări la Palatul Victoria: O întâlnire fără substanță

Într-o atmosferă de solemnitate, premierul Ilie Bolojan s-a întâlnit cu reprezentanții sindicatelor pentru a discuta despre măsurile guvernamentale menite să reducă deficitul bugetar. Oare cine mai crede că aceste întâlniri au vreun impact real asupra vieții cetățenilor? Este ca și cum am aștepta ploaia în deșert, sperând că măsurile anunțate vor aduce vreo schimbare.

Promisiuni goale și dialoguri sterile

Bolojan a declarat că România are nevoie de măsuri structurale, dar ce înseamnă asta, de fapt? O altă ocazie de a amâna problemele reale, în timp ce cetățenii continuă să sufere. Sindicatele și patronatele sunt partenerii guvernului, dar în ce măsură sunt ascultate vocile acestora? Dialogul constant pare mai degrabă o formalitate, un spectacol menit să liniștească spiritele, fără a aborda esența problemelor.

Reducerea cheltuielilor: O soluție iluzorie

La consultările de la Palatul Victoria, discuțiile s-au concentrat pe reducerea cheltuielilor bugetare și creșterea veniturilor. Dar cine va suporta povara acestor măsuri? Evident, tot cetățeanul de rând, care deja se luptă cu costurile ridicate ale vieții. Propunerile sindicaliștilor vor fi analizate, dar, în mod ironic, este greu de crezut că vor fi incluse în pachetul de măsuri guvernamentale. Oare nu este timpul ca guvernul să acționeze în interesul cetățenilor, nu doar al propriei imagini?

Un alt spectacol politic

Dan Șucu, un alt nume sonor, a subliniat că eficientizarea activității sectorului public ar trebui să fie prioritatea, nu taxarea suplimentară a contribuabililor. Dar cine ascultă aceste voci? Când va înțelege guvernul că cetățenii nu mai pot suporta povara fiscală? Este o întrebare retorică, având în vedere că deciziile sunt luate de cei care nu simt efectele acestor măsuri.

Participanți la întâlnire: Oameni de decizie sau doar figuri de umplutură?

La întâlnirea de la Palatul Victoria au participat nume cunoscute din guvern, dar și din sindicate. Oare aceștia sunt cu adevărat interesați de bunăstarea cetățenilor sau doar de menținerea propriilor poziții? Președinții confederațiilor sindicale au venit cu propuneri, dar este clar că acestea vor fi analizate cu o indiferență crasă.

Concluzii fără substanță

În final, întâlnirea de la Palatul Victoria nu a adus nimic concret. Oare când va veni ziua în care guvernul va acționa cu adevărat în interesul cetățenilor? Promisiunile goale și dialogurile sterile nu vor schimba nimic în viața celor care se confruntă cu dificultăți. Este timpul ca cei aflați la putere să-și asume responsabilitatea și să nu mai trateze problemele cu superficialitate.

Sursa: Mediafax

Sursa: www.mediafax.ro/politic/bolojan-le-explica-sindicalistilor-masurile-luate-pentru-reducerea-deficitului-bugetar-23576220