De ce biletele de avion nu se ieftinesc chiar dacă scade prețul combustibilului

Pasagerii care speră că odată cu ieftinirea combustibilului pentru avioane vor plăti mai puțin pe biletele de avion ar putea fi nevoiți să aștepte mult timp. Companiile aeriene își stabilesc tarifele și programul de zboruri cu luni înainte, astfel încât o reducere a costurilor cu combustibilul nu se reflectă imediat în prețul biletelor.

Prețul combustibilului pentru avioane a crescut puternic după izbucnirea războiului cu Iranul, a scăzut în primăvară, apoi a început din nou să urce în timpul verii. La nivel mondial, combustibilul pentru avioane costa în medie aproximativ 99 de dolari pe baril pe 27 februarie, cu o zi înainte de izbucnirea războiului. Prețul a depășit apoi 200 de dolari, ajungând la 209 dolari pe baril la începutul lunii aprilie. După aproape trei luni de scădere, prețurile au început din nou să urce și au ajuns la aproximativ 195 de dolari pe baril la jumătatea lunii septembrie, potrivit datelor Asociației Internaționale de Transport Aerian (IATA).

Oscilațiile rapide fac dificilă planificarea costurilor și determină companiile aeriene să fie prudente atunci când reduc tarifele, a explicat Brett House, economist la Columbia Business School. „Nu doar nivelul costurilor cu combustibilul reprezintă o problemă sau o provocare pentru companiile aeriene. Este vorba și despre volatilitate”, a declarat economistul.

Mecanismul care ține prețurile ridicate

Prețul combustibilului se poate modifica într-un timp foarte scurt, însă tarifele aeriene reacționează mai lent. Companiile aeriene stabilesc, de regulă, cu câteva luni înainte câte zboruri vor opera și câte locuri vor pune la vânzare, luând în calcul costurile estimate ale combustibilului și alte cheltuieli. Biletele încep să fie vândute chiar mai devreme. Astfel, atunci când combustibilul se scumpește brusc, o companie nu poate majora retroactiv prețul biletelor deja vândute, iar recuperarea costurilor suplimentare se face în timp, inclusiv prin tarifele aplicate ulterior.

Același mecanism funcționează și în sens invers: o scădere rapidă a prețului combustibilului nu înseamnă că biletele se ieftinesc imediat.

Combustibilul, aproape o treime din cheltuielile companiilor aeriene

IATA estimează că, în acest an, combustibilul va reprezenta aproape o treime din cheltuielile de operare ale companiilor aeriene, față de aproximativ un sfert în 2025. Scumpirea este alimentată de perturbările din sectorul energetic. Războiul cu Iranul a redus producția rafinăriilor și exporturile de combustibil din Orientul Mijlociu, iar atacurile ucrainene au avariat rafinării din Rusia.

Motorina și combustibilul pentru avioane sunt produse apropiate și concurează pentru capacitatea rafinăriilor. Din acest motiv, deficitul unuia dintre produse poate pune presiune suplimentară asupra prețului și disponibilității celuilalt.

Zboruri reduse și taxe suplimentare care rămân în vigoare

Unele companii aeriene au început deja să reducă zborurile mai puțin profitabile din cauza costurilor ridicate cu combustibilul. O ofertă mai mică de locuri poate, la rândul său, să mențină presiunea asupra tarifelor.

Pentru ca prețurile biletelor să scadă în mod susținut, nu este suficient ca prețul combustibilului să coboare pentru o perioadă scurtă. Acesta trebuie să scadă și să se mențină la niveluri mai reduse, explică Stephen Treanor, profesor de finanțe la California State University, Chico, care a studiat expunerea companiilor aeriene la fluctuațiile prețului combustibilului.

Economiștii avertizează că este puțin probabil ca, în următoarele luni, companiile aeriene să renunțe la taxele suplimentare pentru combustibil și să reducă prețurile biletelor.

FORVIA HELLA susține un proiect de artă urbană la Lugoj, pe turnul de apă din Parcul George Enescu

FORVIA HELLA, furnizor automotive internațional, continuă să fie prezent în comunitățile locale prin programul său de responsabilitate socială. La Lugoj, unde compania are cea mai mare fabrică la nivel global a diviziei Lifecycle Solutions, cel mai recent proiect reprezintă un efort comun al companiei, al societății civile și al administrației locale de a readuce în atenția locuitorilor un reper industrial: turnul de apă din Parcul George Enescu.

Un nou proiect al campaniei „Nature Remembers You”

Alături de FORVIA HELLA, asociația non-guvernamentală CODRU, activă în domeniul artei și al protecției mediului, continuă seria de intervenții artistice urbane „Nature Remembers You. We Have Roots Under the Streets.”, de data aceasta la Lugoj. După primele intervenții realizate în Timișoara, conceptul ajunge în județ și aduce împreună arta, natura și memoria locurilor, cu scopul de a transforma spații familiare în repere care spun o poveste și creează o legătură mai puternică între oameni și oraș.

Turnul de la Uzina de Apă nr. 2, transformat într-un mural de mari dimensiuni

Pentru intervenția de la Lugoj a fost ales Turnul de la Uzina de Apă nr. 2, din Parcul George Enescu, un reper al patrimoniului industrial local. Suprafața turnului devine suportul unei picturi murale de mari dimensiuni, realizată de artistul Flaviu Roua, care reinterpretează identitatea locului și îi oferă o nouă prezență în peisajul urban. Proiectul își propune să readucă turnul în atenția locuitorilor nu doar ca mărturie a trecutului industrial al orașului, ci ca un spațiu viu, relevant pentru comunitatea de astăzi.

Un parteneriat de lungă durată între FORVIA HELLA și CODRU

Intervenția este și o continuare firească a parteneriatului de lungă durată dintre FORVIA HELLA și CODRU, construit în jurul implicării în comunitățile locale și al proiectelor cu impact dincolo de cele trei zile de festival. Cunoscut drept „festivalul care plantează”, CODRU a transformat încă de la început grija pentru natură într-o componentă centrală a identității sale: pentru fiecare bilet cumpărat este plantat un copac, iar pe parcursul anului inițiativa dezvoltă proiecte de regenerare, educație, artă și implicare comunitară. Campania „Nature Remembers You. We Have Roots Under the Streets” duce această misiune mai departe și în spațiul urban. Pornind de la ideea că natura și memoria unui loc continuă să existe dincolo de transformările orașului, intervențiile CODRU folosesc arta pentru a le face din nou vizibile.

Declarația directorului general FORVIA HELLA România

La Lugoj, colaborarea dintre FORVIA HELLA, CODRU, artist și administrația locală arată cum patrimoniul, creativitatea și implicarea comunitară pot contribui împreună la redescoperirea unui loc și la construirea unei noi povești în jurul lui. „De-a lungul anilor, am sprijinit, în calitate de partener al orașului Lugoj, proiecte de responsabilitate socială pentru spitale, școli, mediu înconjurător. O intervenție artistică pe o construcție industrială, înconjurată de natură, întregește implicarea companiei în viața comunității. Una dintre valorile noastre intrinsece este colaborarea, iar aici punem bazele unui model de colaborare – între mediul privat, artiști, arhitecți și organizații comunitare”, a spus Adrian Firu, director general FORVIA HELLA România.

Artistul Flaviu Roua și colaborarea sa cu CODRU

Lucrarea a fost realizată de Flaviu Roua (Jones), artist vizual timișorean cunoscut pentru intervențiile sale de artă urbană și picturile murale de mari dimensiuni. Colaborarea sa cu CODRU s-a concretizat de-a lungul anilor în mai multe lucrări care au rămas parte din peisajul orașului, printre care „Geneza CODRULUI”, muralul de pe strada Gheorghe Lazăr, și intervențiile de artă stradală din zona pasajului CFR Gheorghe Lazăr. Prin lucrările sale, Flaviu Roua transformă spațiul public în loc de întâlnire între artă, oraș și comunitate.

Despre activitatea FORVIA HELLA la Lugoj și în România

FORVIA HELLA produce la Lugoj, pentru mașini și vehicule speciale, atât componente electronice, precum plăcuțele electronice pentru sistemele de iluminat, cât și produse finite cu tehnologie LED, stopuri sau faruri. FORVIA HELLA este prezentă în România din 2005. Are trei centre de proiectare și dezvoltare, un centru administrativ și trei unități de producție în Timișoara, Arad, Lugoj și Craiova. Compania are în România peste 4500 de angajați și dezvoltă tehnologii inovatoare, contribuind la creșterea a trei tendințe majore din industrie: electrificarea și managementul energiei, conducerea autonomă în siguranță, precum și experiența unui habitaclu digitalizat și sustenabil.

Waldevar Energy și-a dublat afacerile într-un an, în timp ce directorul executiv este arestat în dosarul mitei de 450.000 de euro

Waldevar Energy, compania al cărei director executiv a fost arestat preventiv într-un dosar DNA privind o mită de 450.000 de euro, a încheiat anul 2025 cu o cifră de afaceri netă de 436.027.100 de lei, față de 190.067.130 de lei în 2024, o creștere de 129,4%, conform datelor din situațiile financiare depuse la Agenția Națională de Administrare Fiscală și publicate de Ministerul Finanțelor. Profitul net a urcat de la 20.064.953 de lei la 50.402.132 de lei, o majorare de 151,2%, iar numărul mediu de salariați a crescut de la 504 la 1.071.

Ancheta DNA vizează un contract de stocare a energiei la Gheorgheni

Dosarul Direcției Naționale Anticorupție privește un contract încheiat în iulie 2026 pentru construirea unui sistem de stocare a energiei în baterii la Gheorgheni. Potrivit datelor publicate de GEN-I Sonce, contractul cu Waldevar Energy prevede o capacitate de 55 MW/220 MWh și a fost semnat de Gregor Hudohmet, directorul GEN-I Sonce, și Cristian Dragomir, directorul executiv al Waldevar Energy. Cu o lună înainte, cele două companii semnaseră un alt contract pentru o stație electrică de 110 kV și 63 MVA și lucrări de racordare la rețeaua de transport.

Procurorii susțin că Gregor Hudohmet ar fi solicitat 450.000 de euro plus TVA, reprezentând 2% din valoarea contractului pentru sistemul de stocare. Pentru disimularea destinației banilor, suma urma să fie plătită de Waldevar Energy către o altă societate comercială, al cărei nume nu a fost făcut public, în baza unui contract de recomandare („referral”), cu „comision de succes”. Potrivit anchetatorilor, Cristian Theodor Dragomir ar fi exercitat presiuni repetate asupra administratorului Waldevar Energy pentru achitarea sumei. Dragomir este cercetat pentru complicitate la luare de mită, iar Hudohmet pentru luare de mită, ambii fiind arestați preventiv pentru 30 de zile.

Waldevar Energy s-a delimitat de faptele investigate și a transmis că nu a participat la faptele de corupție și nu a beneficiat de acestea. Compania susține că activitatea lui Dragomir era verificată intern de aproximativ un an și jumătate și că a sesizat autoritățile după identificarea unor nereguli.

De la venituri zero la afaceri de peste 400 de milioane de lei în zece ani

Datele Ministerului Finanțelor arată că Waldevar Energy avea, în urmă cu zece ani, o cifră de afaceri de 42.700 de lei și un profit net de 26.995 de lei. În 2017, societatea a raportat venituri zero. În 2018, cifra de afaceri a fost de 54.138 de lei, iar în 2019 de 38.740 de lei. Creșterea a devenit vizibilă din 2020, când cifra de afaceri a ajuns la 472.250 de lei, apoi la 3,39 milioane de lei în 2021, 31,09 milioane în 2022 și 80,47 milioane în 2023. În următorii doi ani, cifra de afaceri a crescut de peste cinci ori, la 190,07 milioane de lei în 2024 și 436,03 milioane de lei în 2025. Profitul net a urcat de la 227.845 de lei în 2020 la 1,08 milioane în 2021, 7,33 milioane în 2022, 15,28 milioane în 2023 și 20,06 milioane de lei în 2024, pentru ca în 2025 să ajungă la 50,40 milioane de lei.

În noiembrie 2024, Waldevar declara că avea organizări de șantier în 20 de locații, cu termene de predare în 2024 sau 2025, și că ajunsese la aproximativ 800 MWp contractați și construiți, cu o echipă de 850 de angajați. Bilanțul pentru 2024 consemnează însă un număr mediu anual de 504 salariați. Tot atunci, compania anunța că în primele opt luni din 2024 realizase o cifră de afaceri de 25,7 milioane de euro, față de 10,1 milioane de euro în perioada similară din 2023. La finalul anului, bilanțul a raportat o cifră de afaceri netă de 190,07 milioane de lei, echivalentul a aproximativ 38,2 milioane de euro, la cursul BNR de la sfârșitul lunii decembrie 2024.

În prezentările publice din acea perioadă apar mai multe proiecte realizate sau în lucru, între care unul de 130 MWp la Călugăreni, unul de 63 MWp la Mihăilești, un proiect de 23 MWp la Albina, în județul Timiș, și unul de 45 MWp la Petershagen, în Germania. În iunie 2024, Waldevar a semnat primele contracte pentru proiecte din România cu o companie din grupul polonez R.Power, care prevedeau furnizarea, instalarea, construcția și punerea în funcțiune a unor centrale fotovoltaice, fără panourile fotovoltaice și invertoarele. Valoarea exactă nu a fost făcută publică, însă grupul polonez a precizat că totalul nu depășea 10% din capitalurile sale proprii, ceea ce, raportat la capitalurile proprii de aproximativ 780,9 milioane de zloți din ultimele situații financiare anuale disponibile la acel moment, însemna circa 78,1 milioane de zloți, echivalentul a aproximativ 18 milioane de euro.

Waldevar Energy și-a dublat afacerile în 2025, în ciuda anchetei DNA privind o mită de 450.000 de euro

Waldevar Energy a încheiat anul 2025 cu o cifră de afaceri netă de 436.027.100 de lei, față de 190.067.130 de lei în 2024, o creștere de 129,4%, potrivit situațiilor financiare depuse la Agenția Națională de Administrare Fiscală și publicate de Ministerul Finanțelor. Profitul net a urcat de la 20.064.953 de lei la 50.402.132 de lei, un avans de 151,2%.

Numărul mediu de salariați a crescut în același interval de la 504 la 1.071. În valori absolute, 2025 marchează cea mai mare creștere anuală din perioada 2016–2025: cifra de afaceri a avansat cu aproape 246 de milioane de lei, iar profitul net cu peste 30,3 milioane de lei.

Saltul financiar atrage atenția în contextul în care directorul executiv al companiei, Cristian Dragomir, a fost arestat preventiv pentru 30 de zile, fiind cercetat pentru complicitate la luare de mită. Potrivit procurorilor, în dosarul privind un contract pentru construirea unui sistem de stocare a energiei electrice în baterii la Gheorgheni ar fi fost solicitată o mită de 450.000 de euro plus TVA, reprezentând 2% din valoarea contractului. Suma urma să fie plătită de Waldevar Energy către o altă societate comercială, în baza unui contract de recomandare cu „comision de succes”, pentru disimularea destinației reale a banilor.

Contractul, încheiat în iulie 2026 cu GEN-I Sonce, prevede o capacitate de 55 MW/220 MWh și a fost semnat de Gregor Hudohmet, directorul GEN-I Sonce, și de Cristian Dragomir. Cu o lună înainte, cele două companii semnaseră un alt contract pentru lucrări la Gheorgheni, care viza realizarea unei stații electrice de 110 kV și 63 MVA și lucrări de racordare la rețeaua de transport. Hudohmet este cercetat pentru luare de mită și a fost arestat preventiv.

Waldevar Energy s-a delimitat de faptele investigate și a transmis că nu a participat la faptele de corupție și nu a beneficiat de acestea. Compania susține că activitatea lui Dragomir era verificată intern de aproximativ un an și jumătate și că a sesizat autoritățile după identificarea unor nereguli.

În noiembrie 2024, Waldevar declara că avea organizări de șantier în 20 de locații, cu termene de predare în 2024 sau 2025, și că ajunsese la aproximativ 800 MWp contractați și construiți, cu o echipă de 850 de angajați. Bilanțul pentru 2024 consemnează însă un număr mediu anual de 504 salariați. Tot atunci, compania anunța că în primele opt luni din 2024 realizase o cifră de afaceri de 25,7 milioane de euro, față de 10,1 milioane de euro în perioada similară din 2023.

Printre proiectele publice ale companiei din acea perioadă se numără unul de 130 MWp la Călugăreni, unul de 63 MWp la Mihăilești, un proiect de 23 MWp la Albina, în județul Timiș, și unul de 45 MWp la Petershagen, în Germania. În iunie 2024, Waldevar a semnat primele contracte pentru proiecte din România cu o companie din grupul polonez R.Power, care prevedeau furnizarea, instalarea, construcția și punerea în funcțiune a unor centrale fotovoltaice, fără furnizarea panourilor și invertoarelor. Valoarea exactă nu a fost făcută publică, însă grupul polonez a precizat că totalul nu depășea 10% din capitalurile sale proprii.

Datele Ministerului Finanțelor arată că Waldevar Energy avea, în urmă cu zece ani, o cifră de afaceri de 42.700 de lei și un profit net de 26.995 de lei. În 2017, societatea a raportat venituri zero, iar în 2018 cifra de afaceri a fost de 54.138 de lei, pentru ca în 2019 să scadă la 38.740 de lei. Creșterea a devenit vizibilă din 2020, când cifra de afaceri a ajuns la 472.250 de lei, apoi la 3,39 milioane de lei în 2021, 31,09 milioane în 2022 și 80,47 milioane în 2023. Profitul net a urcat de la 227.845 de lei în 2020 la 1,08 milioane în 2021, 7,33 milioane în 2022, 15,28 milioane în 2023 și 20,06 milioane de lei în 2024.