Gala Excelenței în Afaceri: O Paradă a Performanței sau un Spectacol al Elitelor?

Într-o lume în care economia reală se zbate între provocări și oportunități, Gala The Voices of Business – Regional Awards Timișoara își propune să aducă în lumina reflectoarelor companiile de top din Timiș, Arad și Caraș-Severin. Sub pretextul recunoașterii performanței, acest eveniment devine un prilej de etalare a succesului pentru cei care deja domină scena economică. Dar oare cât de mult contribuie astfel de gale la dezvoltarea reală a comunității de afaceri?

Organizată de Transilvania Business, gala promite să fie mai mult decât o simplă festivitate. Cu o atmosferă de gală, completată de cine de networking și degustări de vinuri, evenimentul pare să fie mai degrabă un club exclusivist decât o platformă deschisă pentru toți antreprenorii. În timp ce liderii de afaceri își strâng mâinile și își împart trofeele, micii întreprinzători rămân în afara acestei ecuații strălucitoare.

Top 300: Performanță sau Politică de Imagine?

Unul dintre punctele centrale ale galei este premierea companiilor din Top 300 Timiș, Arad și Caraș-Severin. Acest clasament, realizat în colaborare cu Lista Firme, promite să evidențieze cei mai buni dintre cei buni. Dar cât de transparent este acest proces? Și, mai important, cât de relevante sunt aceste topuri pentru economia reală, unde mii de afaceri mici și mijlocii se luptă pentru supraviețuire?

În timp ce companiile mari își afișează trofeele și își consolidează imaginea publică, întrebarea rămâne: cine sprijină cu adevărat micii antreprenori care construiesc baza economiei? Sau poate că aceste gale sunt doar o altă oportunitate pentru elitele economice de a-și reafirma poziția privilegiată?

Networking sau Exclusivism?

Evenimentul include sesiuni de networking și interviuri 1:1, menite să faciliteze schimburile de experiență și parteneriatele între profesioniști. Dar cât de accesibile sunt aceste oportunități pentru cei din afara cercurilor privilegiate? În timp ce participanții savurează vinuri fine și discută strategii de afaceri, realitatea economică a regiunii rămâne neschimbată pentru cei care nu au loc la această masă exclusivistă.

Într-o economie în care inegalitățile cresc, astfel de evenimente riscă să accentueze diviziunea dintre marii jucători și restul comunității de afaceri. În loc să devină o platformă de sprijin pentru toți antreprenorii, gala pare să fie mai degrabă o vitrină pentru cei care deja au reușit.

România Viitorului sau România Privilegiilor?

Transilvania Business se prezintă ca un promotor al afacerilor care construiesc România viitorului. Dar cât de incluzivă este această viziune? În timp ce companiile din Top 300 sunt celebrate, restul antreprenorilor rămân în umbră, fără resursele sau recunoașterea necesare pentru a-și dezvolta afacerile.

Într-o regiune cu potențial economic uriaș, adevărata provocare este să creezi oportunități pentru toți, nu doar pentru cei care deja au acces la resurse și influență. România viitorului ar trebui să fie construită pe baza unei economii incluzive, nu pe exclusivism și privilegii.

Un Spectacol pentru Elite sau o Schimbare Reală?

Gala The Voices of Business – Regional Awards Timișoara este, fără îndoială, un eveniment impresionant. Dar în spatele strălucirii și al trofeelor, rămâne întrebarea: cât de mult contribuie astfel de inițiative la schimbarea reală a peisajului economic? Sau sunt doar o altă ocazie pentru elitele economice de a-și reafirma statutul?

În timp ce liderii de afaceri își sărbătoresc succesul, restul comunității economice așteaptă soluții reale, nu doar promisiuni și discursuri frumoase. Poate că adevărata măsură a succesului nu este numărul de trofee, ci impactul pe care aceste inițiative îl au asupra întregii economii.

Sursa: www.tion.ro/stirile-judetului-timis/gala-excelentei-in-afaceri-recunoasterea-performantei-in-mediul-privat-din-timis-arad-si-caras-severin-2001900/

Canada și UE: o alianță sub presiunea tarifelor

Într-o lume în care politica tarifară devine o armă economică, Canada își întinde mâna către Uniunea Europeană. Sub amenințarea constantă a taxelor impuse de administrația Trump, această mișcare pare mai degrabă o încercare disperată de a găsi un refugiu comercial decât o strategie bine gândită. Dar cine poate condamna o țară care încearcă să-și protejeze interesele economice?

Ilie Bolojan și eterna dilemă a taxelor

Într-un scenariu aproape tragicomic, Ilie Bolojan explică cum și de ce taxele ar putea crește. De parcă cetățenii nu ar fi deja sufocați de povara fiscală, acum li se prezintă și posibile scenarii apocaliptice. Este fascinant cum politicienii reușesc mereu să găsească justificări pentru a stoarce și ultimul leu din buzunarele contribuabililor.

Cazul Nordis: când politica devine un circ

Ilie Bolojan lovește din nou, de data aceasta cu o observație amară: „Ciclic avem exemple de oameni care nu ar fi trebuit să ajungă în politică.” O afirmație care, deși adevărată, ridică o întrebare esențială: cine îi permite acestor oameni să ajungă acolo? Sistemul? Alegătorii? Sau poate o combinație toxică a ambelor?

Napolact, pe cale să devină istorie românească

Proprietarul Napolact, unul dintre cele mai cunoscute branduri de lapte din România, pare să fie gata să-și ia rămas-bun de la piața locală. Sole Mizo, un gigant din Ungaria, este interesat să preia afacerea. Într-o țară unde economia locală este deja fragilă, această tranzacție ridică semne de întrebare despre viitorul producției autohtone.

Grindeanu și promisiunile de iarnă

Ministrul Grindeanu ne asigură că lucrările la Autostrada Bacău-Pașcani continuă „în condiții de iarnă.” O frază care sună mai degrabă ca o scuză pentru întârzieri decât ca o declarație de progres. Într-o țară unde infrastructura este o glumă proastă, astfel de afirmații nu fac decât să adâncească scepticismul publicului.

Guvernul și tranziția verde: o poveste de 90 de milioane de lei

Premierul Marcel Ciolacu anunță cu mândrie aprobarea a trei proiecte de investiții pentru tranziția verde, în valoare de 90 de milioane de lei. Dar să nu ne lăsăm păcăliți de sclipiciul cifrelor. Trei sferturi din această sumă vor merge către metroul spre aeroportul Otopeni, un proiect care pare să fie mai mult o vacă de muls pentru buget decât o soluție reală pentru problemele de transport.

Concluzii amare într-o lume cinică

Fie că vorbim despre alianțe internaționale, taxe sufocante, politicieni nepotriviți sau proiecte de infrastructură întârziate, un lucru este clar: cetățeanul de rând rămâne mereu pe ultimul loc. Într-un peisaj dominat de interese economice și politice, vocea publicului pare să fie doar un ecou pierdut în vânt.

Sursa: Mediafax

Sursa: www.mediafax.ro/economic/guvernul-aproba-trei-proiecte-de-investitii-este-vizat-si-metroul-catre-aeroportul-otopeni-22683011

Taxe, austeritate și promisiuni: un spectacol fără sfârșit

Într-un scenariu care pare să se repete ciclic, discuțiile despre creșterea taxelor și măsurile de austeritate revin pe masa autorităților. Tánczos Barna, ministrul Finanțelor, ne asigură că România nu va fi supusă unor măsuri drastice de către FMI. Dar să fim serioși, câți dintre noi mai credem în astfel de promisiuni? În timp ce deficitul bugetar crește, iar economia pare să se clatine, autoritățile jonglează cu declarații liniștitoare, în timp ce realitatea economică devine din ce în ce mai sumbră.

Politicienii și „exemplele” lor ciclice

Ilie Bolojan, cu o sinceritate aproape comică, afirmă că „ciclic avem exemple de oameni care nu ar fi trebuit să ajungă în politică”. O revelație care ar trebui să ne șocheze, dar care, de fapt, doar confirmă ceea ce știm deja. Sistemul politic pare să fie un teren fertil pentru incompetență și interese personale, iar consecințele sunt resimțite de cetățeni. În timp ce politicienii își pasează responsabilitățile, cetățenii rămân captivi într-un joc al promisiunilor deșarte.

Vânzarea Napolact: un simbol al declinului economic

Proprietarul brandului Napolact intenționează să vândă afacerea din România, iar cel mai interesat cumpărător pare să fie Sole Mizo din Ungaria. Oare câte alte afaceri românești vor ajunge pe mâinile investitorilor străini, în timp ce autoritățile noastre rămân pasive? Acest exemplu este doar unul dintre multele care demonstrează incapacitatea statului de a susține și proteja economia locală. În loc să creeze un mediu favorabil pentru afacerile autohtone, statul pare să fie mai preocupat de propriile interese.

Autostrăzile și condițiile de iarnă: o poveste fără sfârșit

Sorin Grindeanu ne informează că lucrările la Autostrada Bacău-Pașcani continuă, chiar și în condiții de iarnă. O veste care ar putea părea pozitivă, dacă nu ar fi umbrită de istoricul interminabil al proiectelor de infrastructură din România. În timp ce alte țări finalizează proiecte similare în timp record, noi ne mulțumim cu promisiuni și termene amânate la nesfârșit. Poate că ar fi timpul să ne întrebăm de ce progresul nostru este mereu blocat de „condiții” și „circumstanțe”?

Stradivarius și contrastele unei lumi absurde

O vioară Stradivarius veche de trei sute de ani a fost vândută pentru 11 milioane de dolari la New York. În timp ce unii se bucură de lux și opulență, alții se luptă pentru supraviețuire. Acest contrast izbitor ne amintește de inegalitățile profunde care domină societatea globală. În timp ce unii investesc în artă și obiecte de colecție, alții abia își permit să-și acopere nevoile de bază. Oare cât timp vom mai tolera aceste discrepanțe?

Trump și taxele vamale: un joc periculos

Donald Trump amenință din nou cu impunerea de taxe vamale, de data aceasta vizând Japonia, unul dintre cei mai importanți aliați ai SUA din Asia. Această mișcare, care pare să fie mai degrabă o demonstrație de forță decât o strategie economică, riscă să destabilizeze relațiile internaționale. În timp ce liderii mondiali jonglează cu decizii controversate, cetățenii obișnuiți suportă consecințele.

Concluzii fără concluzii

Într-o lume dominată de promisiuni, incompetență și interese personale, cetățenii rămân captivi într-un sistem care pare să funcționeze împotriva lor. De la creșterea taxelor și vânzarea afacerilor locale, până la proiecte de infrastructură întârziate și decizii politice controversate, realitatea devine din ce în ce mai greu de suportat. Poate că este timpul să ne întrebăm cine beneficiază cu adevărat de pe urma acestui haos și ce putem face pentru a schimba lucrurile.

Sursa: Mediafax

Sursa: www.mediafax.ro/economic/tanczos-barna-a-discutat-cu-noul-sef-al-misiunii-fmi-in-romania-nu-a-cerut-romaniei-masuri-drastice-22683002

Politica și ciclurile sale nesfârșite de erori umane

Ilie Bolojan, un nume care nu se sfiește să arunce săgeți către propria clasă politică, afirmă că „ciclic avem exemple de oameni care nu ar fi trebuit să ajungă în politică”. Oare de câte ori trebuie să vedem acest spectacol grotesc al incompetenței înainte ca cineva să tragă cortina? Politica românească pare să fie un teren fertil pentru ambițiile personale și mai puțin pentru competență. Dar cine e de vină? Sistemul? Alegătorii? Sau poate chiar cei care profită de acest haos organizat?

Napolact, un brand românesc în pragul exilului

Proprietarul Napolact, unul dintre cele mai cunoscute branduri de lapte din România, își pregătește ieșirea din scenă. Sole Mizo, o companie din Ungaria, ar fi cel mai interesat cumpărător. În spatele acestei mișcări se află Sandor Csanyi, un nume greu în afaceri. Este aceasta o altă dovadă că economia românească este doar o piață de desfacere pentru interesele străine? Sau poate că, în spatele cortinei, se ascund alte jocuri de putere?

Autostrăzile și mirajul progresului

Grindeanu ne asigură că „se lucrează în condiții de iarnă” pe Autostrada Bacău-Pașcani. Dar oare câți kilometri de autostradă vor vedea lumina zilei înainte ca zăpada să se topească? Sau poate că acest proiect va rămâne, ca multe altele, îngropat sub stratul gros al promisiunilor neîmplinite? România pare să fie captivă într-un labirint al proiectelor începute și niciodată terminate.

Stradivarius: un simbol al artei, vândut pentru milioane

O vioară Stradivarius veche de trei sute de ani a fost vândută pentru 11 milioane de dolari la New York. În timp ce lumea artei celebrează această tranzacție, rămâne întrebarea: ce valoare mai are cultura într-o lume dominată de bani? România, cu patrimoniul său cultural neglijat, ar putea învăța ceva din această poveste? Sau vom continua să asistăm la degradarea monumentelor și la exodul talentelor?

Trump și războiul tarifelor: Europa în defensivă

Donald Trump, maestrul controverselor, continuă să joace tare pe scena comercială globală. Europa răsuflă ușurată, pentru moment, dar umbrele tarifelor vamale încă planează. Deficitul comercial al SUA cu UE a crescut alarmant, iar sectorul auto european, care susține milioane de locuri de muncă, este în pericol. Ce face România în acest context? Se pregătește pentru impact sau așteaptă, ca de obicei, să fie prinsă pe picior greșit?

Manipularea algoritmilor: un scandal european

Platforma X este anchetată pentru manipularea algoritmilor, un scandal care zguduie Europa. Într-o lume în care informația este putere, cine controlează algoritmii controlează, de fapt, realitatea. Dar cine îi trage la răspundere pe cei care manipulează adevărul? Și cum pot cetățenii să se apere într-un război invizibil al datelor?

Concluzii amare și întrebări fără răspuns

De la politicieni incompetenți la branduri naționale vândute pe bucăți, de la autostrăzi neterminate la scandaluri internaționale, România pare să fie prinsă într-un cerc vicios al neputinței și al compromisurilor. Dar cine va rupe acest cerc? Și, mai ales, când?

Sursa: Mediafax

Sursa: www.mediafax.ro/economic/analiza-xtb-europa-rasufla-momentan-usurata-in-hatisul-tarifelor-lui-trump-22682951

România depășește Polonia la PIB per capita: o victorie economică sau o iluzie?

România a reușit să depășească Polonia la PIB per capita, raportat la paritatea puterii de cumpărare, conform declarațiilor profesorului Ionuț Dumitru de la Academia de Studii Economice din București. Această performanță economică este prezentată ca un triumf, dar oare este cu adevărat un motiv de sărbătoare?

În timp ce cifrele arată o creștere economică, realitatea din teren este mult mai complexă. PIB-ul per capita, deși un indicator important, nu reflectă în totalitate nivelul de trai al cetățenilor. Într-o țară în care discrepanțele sociale sunt uriașe, iar infrastructura lasă de dorit, această statistică poate fi doar o mască pentru problemele profunde.

Napolact, un simbol românesc, pe cale să devină istorie

Proprietarul Napolact, unul dintre cele mai cunoscute branduri de lapte din România, intenționează să vândă afacerea. Sole Mizo din Ungaria, susținută de influentul Sandor Csanyi, pare să fie principalul cumpărător interesat. Ce ironie amară! În timp ce ne lăudăm cu creșteri economice, pierdem controlul asupra unor branduri emblematice.

Se vorbește despre investiții și dezvoltare, dar realitatea este că resursele și valorile locale sunt vândute pe nimic, iar profiturile ajung în buzunarele altora. Cine beneficiază cu adevărat de aceste tranzacții? Cu siguranță nu cetățeanul de rând.

Autostrăzi în condiții de iarnă: promisiuni înghețate

Ministrul Grindeanu anunță cu mândrie că se lucrează pe toate cele trei loturi ale Autostrăzii Bacău-Pașcani, în ciuda condițiilor de iarnă. Dar câți ani mai trebuie să așteptăm până când aceste proiecte vor fi finalizate? Într-o țară în care drumurile sunt o rușine națională, astfel de declarații par mai degrabă glume proaste decât realizări.

În loc să ne concentrăm pe rezultate concrete, suntem bombardați cu promisiuni și scuze. Între timp, cetățenii continuă să își riște viețile pe drumuri nesigure, iar costurile economice ale infrastructurii precare cresc exponențial.

Vioara Stradivarius: artă și opulență într-o lume a inegalității

O vioară Stradivarius veche de trei sute de ani a fost vândută la New York pentru suma impresionantă de 11 milioane de dolari. În timp ce unii se bucură de lux și exclusivitate, alții abia își permit să supraviețuiască. Acest contrast izbitor reflectă o lume în care bogăția este concentrată în mâinile câtorva, iar majoritatea rămâne în umbră.

De ce nu vedem astfel de sume investite în educație, sănătate sau infrastructură? Poate pentru că arta, deși valoroasă, nu ar trebui să fie un simbol al inegalității, ci al accesibilității și al culturii pentru toți.

Donald Trump și războiul comercial: taxe vamale și tensiuni globale

Fostul președinte american Donald Trump continuă să provoace controverse, amenințând cu taxe vamale Japonia, unul dintre cei mai importanți aliați ai SUA din Asia. Această mișcare, departe de a fi strategică, pare mai degrabă o demonstrație de forță lipsită de sens.

Într-o lume deja afectată de instabilitate economică și politică, astfel de decizii nu fac decât să adâncească prăpastia dintre națiuni. Întrebarea rămâne: cine are de câștigat din aceste războaie comerciale? Cu siguranță nu cetățenii obișnuiți, care suportă consecințele acestor politici mioape.

Concluzie: o societate între triumfuri iluzorii și realități dure

De la creșteri economice aparent spectaculoase la pierderi culturale și economice semnificative, România pare să fie prinsă într-un joc al aparențelor. În timp ce politicienii și elitele economice își etalează realizările, cetățenii de rând continuă să se confrunte cu provocări zilnice.

Este timpul să privim dincolo de statistici și să ne concentrăm pe ceea ce contează cu adevărat: bunăstarea oamenilor, protejarea valorilor naționale și construirea unei societăți echitabile și sustenabile.

Sursa: Mediafax

Sursa: www.mediafax.ro/economic/breaking-romania-a-depasit-polonia-la-pib-per-capita-si-este-peste-ungaria-croatia-sau-grecia-22682872

România depășește Polonia la PIB per capita: un miraj economic sau realitate?

România, țara unde paradoxurile economice sunt la ordinea zilei, a reușit să depășească Polonia la PIB per capita, conform ultimelor date din 2023. Profesorul Ionuț Dumitru de la ASE București a declarat triumfător că această performanță este rezultatul creșterii economice susținute, mai ales în țările care au adoptat cota unică de impozitare. Dar oare acest triumf ascunde mai mult decât lasă să se vadă?

În timp ce PIB-ul per capita este considerat un indicator al nivelului de trai, realitatea din teren pare să contrazică această imagine idilică. Să fie acest „succes” doar o altă iluzie statistică menită să mascheze inegalitățile și problemele structurale ale economiei românești?

Napolact, un brand românesc, pe cale să devină istorie

Într-un alt episod al „vânzării de țară”, proprietarul Napolact, unul dintre cele mai cunoscute branduri de lactate din România, intenționează să-și vândă afacerea. Sole Mizo, o companie din Ungaria, pare să fie principalul cumpărător interesat. În spatele acesteia se află Sandor Csanyi, un nume greu din economia maghiară.

Ce înseamnă acest lucru pentru economia locală? Oare vom asista la o nouă etapă de colonizare economică, în care resursele și brandurile românești sunt cedate pe tavă, în timp ce autoritățile stau impasibile? Sau poate că această tranzacție este doar un alt exemplu al incapacității noastre de a proteja patrimoniul economic național.

Autostrada Bacău-Pașcani: promisiuni îngropate în zăpadă

Sorin Grindeanu ne asigură că lucrările la Autostrada Bacău-Pașcani continuă „în condiții de iarnă”. O declarație care, în mod ironic, pare să fie mai mult o justificare pentru întârzieri decât o dovadă de progres. Cât de mult mai trebuie să așteptăm până când aceste proiecte vor deveni realitate și nu doar subiecte de campanie electorală?

Într-o țară în care infrastructura este o glumă proastă, astfel de promisiuni par să fie mai degrabă o insultă la adresa cetățenilor decât un angajament serios. Poate că ar fi timpul ca autoritățile să înțeleagă că drumurile nu se construiesc cu vorbe, ci cu fapte.

Vioară Stradivarius vândută pentru 11 milioane de dolari: artă sau speculație?

O vioară Stradivarius veche de 300 de ani a fost vândută la New York pentru suma impresionantă de 11 milioane de dolari. În timp ce unii văd în aceasta o celebrare a artei și a istoriei, alții nu pot să nu se întrebe dacă nu cumva astfel de tranzacții sunt doar un alt exemplu de speculație financiară mascată sub pretextul culturii.

Într-o lume în care inegalitățile economice sunt din ce în ce mai evidente, astfel de sume exorbitante ridică întrebări despre prioritățile noastre ca societate. Oare arta ar trebui să fie accesibilă tuturor sau doar un privilegiu al celor extrem de bogați?

Donald Trump și taxele vamale: un nou front comercial

Nici măcar Japonia, unul dintre cei mai importanți aliați ai SUA din Asia, nu scapă de politicile comerciale agresive ale lui Donald Trump. Fostul președinte american amenință cu impunerea unor taxe vamale, deschizând un nou front în războiul său economic.

Aceste mișcări nu sunt doar o demonstrație de forță, ci și un semnal clar că interesele economice prevalează asupra alianțelor strategice. Dar oare astfel de politici nu riscă să submineze stabilitatea economică globală?

Concluzii ascunse în detalii

De la triumfuri economice discutabile până la vânzări de branduri naționale și promisiuni de infrastructură îngropate în zăpadă, realitatea din România și din lume pare să fie un amestec de iluzii și dezamăgiri. În timp ce unii sărbătoresc succesele, alții nu pot să nu observe fisurile din spatele acestor povești de succes.

Poate că este timpul să privim dincolo de statistici și declarații oficiale și să ne întrebăm ce fel de societate vrem să construim. Una bazată pe iluzii sau una care să reflecte cu adevărat nevoile și aspirațiile cetățenilor?

Sursa: Mediafax

Sursa: www.mediafax.ro/economic/romania-a-depasit-polonia-la-pib-per-capita-si-este-peste-ungaria-croatia-sau-grecia-22682872

Negocieri blocate între Nissan și Honda: orgolii corporative sau strategii de supraviețuire?

Într-un spectacol de proporții epice, doi titani ai industriei auto, Nissan și Honda, au ajuns la un impas în discuțiile privind o posibilă fuziune. Honda, cu o aroganță demnă de un imperiu corporativ, insistă ca Nissan să devină subsidiara sa. Evident, Nissan, aflat deja într-o criză financiară, refuză categoric să accepte acest statut de „frate mai mic”.

Deși inițial se discuta despre o companie-mamă comună, Honda a decis să joace tare, impunând condiții stricte și analizând cu lupa viabilitatea modelelor Nissan. Este fascinant cum o companie care se presupune că ar trebui să colaboreze pentru a împărți costurile uriașe ale tranziției către vehicule electrice alege să-și umilească partenerul. În loc să găsească soluții comune, Honda pare mai preocupată să-și consolideze poziția de superioritate.

Piața bursieră reacționează: Nissan cade, Honda urcă

În timp ce Nissan se prăbușește cu o scădere de 5% a acțiunilor, Honda zâmbește triumfător, înregistrând o creștere de peste 8%. Este acesta un semn că piața alege deja un câștigător în acest conflict? Sau poate că investitorii sunt doar fascinați de spectacolul oferit de aceste două companii care, în loc să colaboreze, își măsoară orgoliile?

Într-un moment în care industria auto se confruntă cu provocări majore, de la tranziția către vehicule electrice la presiunile economice globale, această dispută nu face decât să sublinieze incapacitatea liderilor corporativi de a pune interesele comune deasupra ego-urilor personale.

Un viitor incert pentru fuziune

Deși fuziunea ar fi creat al treilea cel mai mare grup auto din lume, după Toyota și Volkswagen, negocierile sunt acum în pericol de a fi suspendate oficial. Honda și Nissan par mai preocupate să-și protejeze imaginea decât să găsească o cale de mijloc. În loc să colaboreze pentru a face față costurilor uriașe ale noilor tehnologii, cele două companii preferă să se angajeze într-un război al orgoliilor.

Un anunț oficial privind viitorul discuțiilor este așteptat săptămâna viitoare, dar până atunci, rămâne întrebarea: cât de departe sunt dispuși să meargă acești giganți auto pentru a-și proteja mândria?

Concluzie amară: când colaborarea devine imposibilă

Într-o lume în care colaborarea este esențială pentru supraviețuire, Nissan și Honda oferă un exemplu perfect de cum să NU gestionezi o criză. În loc să-și unească forțele pentru a face față provocărilor globale, cele două companii se angajează într-un joc periculos de putere. Iar în acest joc, pierderea nu este doar a lor, ci și a industriei auto și, în cele din urmă, a consumatorilor.

Sursa:

Sursa: www.mediafax.ro/economic/negocieri-blocate-nissan-si-honda-nu-se-inteleg-asupra-fuziunii-22682829