Analiza: Maşinile devin tot mai computerizate, dar piaţa auto are un început de an dificil

Inovaţia în domeniul aplicaţiilor software şi electronice permite vehiculelor să prevadă, să identifice şi să evite eventualele coliziuni. Pe lângă gestionarea evoluţiei rapide a electrificării, automatizării şi conectivităţii, producătorii trebuie să abordeze noi roluri şi responsabilităţi contractuale. Întreprinderile sunt, în general, optimiste în ceea ce priveşte viitorul, în ciuda diferiţilor factori de risc. În contextul în care conflictele globale şi tensiunile comerciale sunt în creştere, cerinţele şi reglementările ESG devin tot mai riguroase. În egală măsură, riscurile asociate software-ului şi autonomiei nu au fost încă pe deplin înţelese, drept urmare sectorul se confruntă cu o serie de noi provocări.

Conform unei analize realizate de compania de servicii financiare Allianz, producătorii europeni de automobile se confruntă cu un mediu dificil, în frunte cu Germania, chiar dacă Industria automobilelor este de o importanţă vitală pentru economia europeană (reprezintă 6% din producţia totală a UE). China, motiv de îngrijorare pentru pieţele din Europa şi SUA Tranziţia către vehiculele electrice se desfăşoară într-un ritm tumultuos din cauza tensiunilor geopolitice, a scăderii cererii şi a incertitudinilor legate de reglementare. În aceste condiţii, pot fi observate disparităţi regionale majore. China se „confruntă” cu liderii tradiţionali din sectorul auto. În acest context, Europa şi Statele Unite, îngrijorate de dependenţa de China şi de impactul asupra propriilor industrii auto, reacţionează prin ridicarea barierelor comerciale şi a supravegherii, explică Radu Puiu, analist financiar în cadrul XTB România, companie de tranzacţionare şi investiţii pe bursele internaţionale. China joacă un rol disruptiv crucial, în special în domeniul vehiculelor electrice. A doua cea mai mare economie are un avans important pentru producătorii europeni de automobile, care au reacţionat lent. Constructorii europeni se confruntă cu o concurenţă acerbă, mai ales atunci când vine vorba de piaţa de maşini accesibile pentru clasa de mijloc. Acest lucru presupune preţuri mai mici şi marje mai strânse. Cei care nu reuşesc să ţină pasul cu modificările din sector vor întâmpina dificultăţi. Nu numai că marjele constructorilor chinezi de automobile sunt mai mari, dar aceştia au şi mult mai multe resurse deoarece sunt întreprinderi de stat. Această situaţie obligă companiile europene să producă în pierdere, scenariu deloc sustenabil, subliniază Radu Puiu.

Vânzările de vehicule uşoare din SUA s-au ridicat la 15,4 milioane de unităţi în primul trimestru din 2024, cu 2,7% peste nivelul din anul precedent. Producţia de automobile din America de Nord a crescut cu 9,6% în ritm anual în 2023. Se preconizează că vânzările vor continua să crească, dar vor rămâne sub ritmul pre-pandemic, deoarece costurile de finanţare ridicate continuă să limiteze vânzarea. Cu toate acestea, piaţa auto a pierdut din avânt la începutul anului 2024, deoarece costurile ridicate de finanţare continuă să marginalizeze potenţialii cumpărători şi să accentueze întârzierile la plata creditelor auto. Provocările legate de accesibilitate s-au atenuat datorită combinaţiei dintre forţa pieţei muncii şi scăderea preţurilor vehiculelor, dar decalajul creat de ratele ridicate ale dobânzilor rămâne considerabil. Rezerva Federală nu a mai crescut ratele dobânzilor din iulie anul trecut, dar ratele ridicate de finanţare continuă să afecteze sectorul auto. Cu toate acestea, scăderea preţurilor vehiculelor şi stimulentele mai mari au contribuit la scăderea ratei medii lunare de plată pentru vehiculele noi.

Industria auto din SUA a revenit la o stare de relativă normalitate după mai mulţi ani de perturbări legate de pandemie. Cu o tendinţă de creştere a producţiei, nivelurile de aprovizionare au revenit la niveluri „mai sănătoase”, permiţând vânzărilor să crească până la sfârşitul anului trecut, subliniază analistul financiar din cadrul XTB România. Volumele de vânzări au pierdut din tracţiune în 2024, deoarece provocările privind accesibilitatea persistă, în condiţiile costurilor ridicate de finanţare. Pe de altă parte, am putea asista la o menţinere a tendinţei de creştere a vânzărilor în acest an, pe măsură ce preţurile scad la niveluri mai sustenabile. La rândul lor, băncile centrale ar putea anunţa reduceri ale dobânzilor, fapt ce ar ajusta din presiunea resimţită de bugetele consumatorilor.

Producătorii europeni încearcă să se adapteze, în ciuda dificultăţilor În acelaşi timp, producătorii auto din Europa şi Asia avertizează că vor avea un an dificil, deoarece creşterea costurilor şi scăderea cererii pentru vehiculele electrice pun presiune asupra profiturilor. Mercedes-Benz Group AG a declarat că intenţionează să vândă mai multe maşini cu motoare cu combustie decât se aştepta, pe fondul vânzărilor dezamăgitoare de vehicule electrice. Toyota Motor Corp., care vede că veniturile operaţionale vor scădea cu 20% în acest an fiscal, se bazează pe hibrizi pentru a contracara scăderea producţiei. BMW AG, chiar dacă performează mai bine în sectorul EV, a semnalat probleme, inclusiv cheltuieli de producţie mai mari. Inflaţia persistentă, creşterea economică atenuată în mare parte din Europa şi o redresare prelungită în China – unde reducerile excesive de preţ la vehiculele electrice afectează producătorii, se adaugă factorilor de risc cu care se confruntă industria. Dar mulţi producători auto resimt încetinirea din sectorul de EV după ce guvernele au pus capăt subvenţiilor pentru această tehnologie, ceea ce face ca vehiculele electrice, deja mai scumpe, să fie şi mai puţin atractive. De asemenea, infrastructura de încărcare subdezvoltată continuă să descurajeze potenţialii cumpărători. Într-un astfel de context agitat, este importantă capacitatea de adaptare şi viteza cu care o companie îşi ajustează activitatea pentru a face faţă noilor provocări, punctează Radu Puiu.

Economia României, influenţată de evoluţia companiilor auto Anul 2024 este prognozat să fie unul dificil, majoritatea companiilor – nu doar cele din sectorul auto – fiind preocupate să identifice modalităţi de a livra valoare către investitori. Având în vedere că impulsionarea consumului pare foarte dificilă, într-un mediu cu dobânzi ridicate care restrâng tot mai mult puterea de cumpărare a populaţiei, companiile se orientează către optimizarea costurilor. Astfel, au fost anunţate disponibilizări la scară largă pentru multe firme precum Ford, Tesla sau General Motors. Trebuie evidenţiat că România depinde foarte mult de evoluţia economică externă, fiind strâns corelată cu economiile europene, în special cu cea germană, dar şi cu cea a Chinei. Germania continuă să traverseze o perioadă mai dificilă, mai subliniază analistul financiar din cadrul XTB România. Potrivit datelor furnizate de Eurostat, România ocupă locul 3 între statele membre ale blocului comunitar cu cele mai semnificative creşteri ale producţiei industriale în luna martie, cu un nivel de 3,5%.

Sursa: Mediafax

Într-o epocă în care transparența și integritatea în relațiile comerciale sunt esențiale pentru încrederea consumatorului, măsurile anunțate recent de Premierul Marcel Ciolacu reprezintă un pas înainte îndrăzneț și necesar în protejarea drepturilor consumatorilor. Prin impunerea procesatorilor de a semnala orice modificare a gramajului produselor, se urmărește o abordare transparentă care să împiedice practicile înșelătoare și să protejeze puterea de cumpărare a categoriilor vulnerabile de consumatori. Această măsură face parte dintr-o inițiativă mai amplă de combatere a scumpirilor nejustificate, în contextul în care creșterile de prețuri, în special în sectorul detergenților, nu au o justificare economică solidă.

Detaliind, Premierul a subliniat gravitatea fenomenului de scumpire mascată, în care produsele își păstrează prețul în timp ce gramajul scade, deghizând astfel o creștere de preț ce afectează în principal consumatorii cu venituri mici și medii. Această practică, ce subminează încrederea în relația consumator-producător, contravine principiilor etice și juridice care ar trebui să guverneze piața liberă, reflectând o nevoie urgentă de reglementare și control.

În același timp, implicarea Consiliului Concurenței în controlul pieței detergenților punctează determinarea de a aborda în mod comprehensiv problema scumpirilor nejustificate. Este imperativ ca autoritățile de reglementare să joace un rol activ în monitorizarea și sancționarea practicilor de piață care pot prejudicia interesul public și să asigure un mediu concurențial sănătos.

Aceste inițiative, deși specifice în aplicare, ilustrează un principiu de bază al justiției comerciale: protecția consumatorului trebuie să fie în centrul oricărei legi sau regulamente economice. Eforturile de a întări transparența și justiția în relațiile comerciale nu sunt doar în interesul consumatorilor, ci sunt esențiale pentru sănătatea economică pe termen lung a societății.

În lumina aceasta, este clar că demersurile anunțate de Premierul Marcel Ciolacu nu sunt doar reacții la probleme izolate, ci reflectă o viziune etică și juridică comandată de principiile democrației și economiei de piață libere. Protejarea consumatorilor și asigurarea unui cadru de concurență corectă sunt pilonii pe care se sprijină, în cele din urmă, încrederea publică în instituțiile statului și în mecanismele economiei de piață.

Sursa: Mediafax

Siemens Își Vinde Divizia De Motoare Innomotics

Într-o mișcare strategică de amploare, conglomeratul industrial Siemens a anunțat că a hotărât să se despartă de divizia sa de motoare, Innomotics, printr-o vânzare către firma de capital privat americană KPS Capital Partners. Acest pas nu este doar o simplă tranzacție, ci marchează o etapă semnificativă atât pentru Siemens cât și pentru piața globală de motoare industriale, ridicând numeroase întrebări privind rolul corporațiilor mari în economia globală, etica afacerilor și strategiile de investiții pe termen lung.

Valoarea acordului se ridică la suma impresionantă de 3,5 miliarde de euro, un detaliu ce subliniază nu doar importanța strategică a Innomotics în cadrul Siemens, ci și valoarea pe care KPS Capital Partners o atribuie potențialului acestei divizii. Acesta este un moment pivotal pentru analiza rolului investițiilor de capital privat în modelarea viitorului industriilor cheie, reflectând concomitent și asupra implicațiilor etice și juridice ale astfel de manevre financiare pe piața globală.

Dezbaterea care decurge din această tranzacție nu se limitează la sfera financiar-economică. Ea ridică probleme de profunzime legate de responsabilitatea socială corporativă, de sustenabilitatea dezvoltării pe termen lung și de modul în care marile conglomerate influențează nu doar economia, dar și peisajul social și environmental. De asemenea, acest caz pune în lumină dinamica delicată între creșterea și inovarea corporativă și necesitatea de a menține un echilibru etic și responsabil față de comunitățile și mediiile afectate.

În concluzie, vânzarea diviziei Innomotics de către Siemens către KPS Capital Partners este mult mai mult decât o simplă tranzacție financiară. Ea reprezintă un nod crucial în înțelegerea interacțiunii dintre capitalul mare privat și strategiile corporative, având implicații profunde asupra direcțiilor de dezvoltare ale industriei globale și asupra principiilor etice care ar trebui să ghideze astfel de inițiative. Rolul cheie pe care îl joacă astfel de decizii în formarea viitorului economic și social este indiscutabil și necesită o atenție și reflecție continuă.

Sursa: Mediafax

Un Monet a fost vândut cu aproape 35 de milioane de dolari la licitaţia de miercuri seară, a anunţat Sotheby’s, marcând un început solid al vânzărilor de artă de primăvară de la New York. Sursa foto: smithsonianmag.com Atât Sotheby’s, cât şi casa rivală de licitaţii Christie’s şi-au lansat luni sezonul de primăvară. Deşi piaţa globală de artă s-a temperat anul trecut, vânzărilor puternice de la Londra şi Paris au stârnit optimism pentru 2024. Tabloul „Meules a Giverny” de Claude Monet, pe care impresionistul francez l-a pictat în 1893, a fost adjudecat cu 34,8 milioane de dolari după un război al licitaţiilor, conform AFP. Între timp, artista britanico-mexicană Leonora Carrington şi-a doborât propriul record la licitaţie. Lucrarea „Les Distractions de Dagobert” s-a vândut cu 28,5 milioane de dolari. Vezi mai multe articole din categoria economic Noul record o plasează pe Carrington printre primele cinci cele mai valoroase femei artiste la licitaţie, a declarat Sotheby’s – şi printre primii patru artişti suprarealişti, „depăşindu-i pe Max Ernst şi Salvador Dali”. Între timp, Christie’s a vândut în seara precedentă aproximativ 115 milioane de dolari în artă contemporană, inclusiv o pictură a lui Jean-Michel Basquiat pentru 32 de milioane de dolari. La casa de licitaţii Phillips, tabloul lui Basquiat „Untitled (ELMAR)” s-a vândut cu 46,5 milioane de dolari. Pe fondul războiului din Ucraina şi a consecinţelor acestuia – care a dus la o scădere a cumpărătorilor ruşi – vânzările de artă la licitaţii la nivel mondial au scăzut anul trecut la 14,9 miliarde de dolari, faţă de 16 miliarde de dolari în 2022. Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook! Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea! Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

Sursa: Mediafax

Pe eJobs, cea mai mare platformă de recrutare online din România, au fost postate 37.000 de joburi cu salariul afişat. Până la jumătatea lui 2026, toate anunţurile de angajare vor trebui să aibă salariul publicat, anunţă Ziarul Financiar.

Cea mai mare platformă de recrutare online din România afişează salariile oferite. Uniunea Europeană a decis, recent, termenul limită până la care angajatorii vor fi obligaţi să publice salariile pentru toate poziţiile pe care le scot în piaţă pentru angajare. Astfel, până la mijlocul anului 2026, toate grilele salariale ar trebui să fie publice. În plus, angajaţii vor avea posibilitatea să obţină informaţii despre veniturile colegilor lor. În acest context, de la începutul anului şi până acum, dintr-un total de peste 110.000 de joburi noi, postate pe eJobs.ro, 37.000 de joburi aveau şi salariul menţionat în anunţul de angajare. 83% dintre acestea au fost postate de angajatorii din România, 13,2% de cei din afara ţării, iar 3,9% aparţin joburilor remote.

„La nivel european, măsura are ca scop principal reducerea discrepanţelor salariale dintre femei şi bărbaţi. România nu este o ţară în care aceste discrepanţe să se resimtă foarte pronunţat, însă avem, pe de altă parte o lipsă de încredere a candidaţilor în transparenţa companiilor atunci când deschid un proces de recrutare şi, de multe ori, consideră că nepublicarea salariului în anunţul de angajare vine din dorinţa angajatorilor de a trage în jos piaţa salariilor. Tocmai de aceea, atunci când văd joburi care au salariul afişat, sunt mai tentaţi să aplice decât în cazul anunţurilor care nu au nicio specificaţie concretă despre grila salarială”, spune Ana Călugăru, Head of Communications în cadrul eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare online din România.

În momentul de faţă, aproape 8.000 de joburi postate pe eJobs.ro au salariul afişat. Numărul reprezintă aproximativ 30% din totalul de joburi disponibile. Până acum, domeniile care au manifestat cea mai mare deschidere din acest punct de vedere au fost retail, servicii, turism, transport / logistică, industria alimentară şi construcţii. Mai exact, domeniile care nu doar că au cele mai mari volume de angajări, dar care se şi confruntă cu o rată ridicată a fluctuaţiei de personal, astfel încât nevoia de a găsi candidaţi care să ocupe poziţiile rămase vacante este imediată.

Potrivit datelor Salario, comparatorul salarial marca eJobs, pentru aceste domenii, mediile salariale nete la nivel naţional variază între 3.700 şi 5.000 de lei, astfel: angajaţii din turism câştigă în medie, 3.700 de lei pe lună, cei industria alimentară 3.800 de lei, în timp ce în retail media netă la nivel naţional este de 4.000 de lei. 4.300 de lei este salariul mediu net pentru angajaţii din servicii, 4.400 pentru cei din transport / logistică, 4.000 pentru transport / distribuţie şi 5.000 de lei pentru construcţii.

Sursa: Mediafax