Decizia privind reactoarele modulare mici de la Doicești, amânată până după evaluarea din septembrie

Ministerul Energiei, în calitate de acționar majoritar al Nuclearelectrica, va decide dacă susține sau respinge continuarea proiectului reactoarelor modulare mici (SMR) de la Doicești abia după finalizarea unei evaluări a condițiilor stabilite în documentele oficiale privind decizia finală de investiție. Anunțul a fost făcut de Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, la finalul ședinței Comandamentului energetic național.

Potrivit oficialului, evaluarea va fi realizată la sfârșitul lunii septembrie de către compania de proiect RoPower Nuclear și de conducerea Nuclearelectrica. Pe baza acestei analize, Ministerul Energiei va primi o propunere, iar reprezentanții săi în Adunarea Generală a Acționarilor vor primi un mandat privind modul în care proiectul va fi dus mai departe.

Nuclearelectrica, controlată de stat prin Ministerul Energiei cu 82,49% din acțiuni, deține jumătate din compania de proiect de la Doicești, RoPower Nuclear S.A., alături de compania privată Nova Power&Gas, parte din grupul E-INFRA.

Schimbare la conducerea Nuclearelectrica

Contextul în care vine această decizie este marcat de schimbarea conducerii Nuclearelectrica. Cosmin Ghiță, director general al companiei din septembrie 2017, a anunțat pe 25 august renunțarea la funcție, printr-o informare transmisă Bursei de Valori București. Mandatul său încetează pe 2 octombrie, iar din 3 octombrie compania va avea un director general interimar.

Potrivit Ministerului Energiei, plecarea lui Cosmin Ghiță intervine în contextul unei noi oportunități profesionale. Decizia a fost anunțată în plină criză a energiei, când cele două reactoare de la Cernavodă, operate de companie, au fost oprite din cauza nivelului extrem de scăzut al Dunării. Anunțul a venit și la câteva săptămâni după publicarea concluziilor raportului Corpului de control al premierului privind dezvoltarea proiectului SMR de la Doicești.

Concluziile Corpului de control și votul acționarilor

Corpul de control al prim-ministrului a identificat atât întârzieri, cât și creșteri semnificative ale costurilor față de proiectul inițial aprobat de acționari, precum și aspecte legate de partenerii de proiect.

Pe 15 iulie, Adunarea Generală Ordinară a Acționarilor Nuclearelectrica a votat, cu 93,17% din voturile valabil exprimate, continuarea Strategiei inițiale de dezvoltare a proiectului SMR, aprobată în septembrie 2022.

Conform partenerilor, proiectul SMR, cu o durată de viață de peste 60 de ani de la punerea în funcțiune, va înlocui cei 600 MW instalați în fosta termocentrală de la Doicești cu 462 MW de energie curată, generați de șase reactoare modulare mici, o tehnologie a companiei americane NuScale. Vor fi disponibile aproximativ 4.000 de locuri de muncă pe perioada dezvoltării: 200 de locuri de muncă permanente, 1.500 în timpul construcției și 2.300 în producția și asamblarea componentelor, la care se adaugă dezvoltarea unei industrii conexe și atragerea de investiții asociate.

Comerțul ilegal cu țigări, în expansiune în UE: pierderi de 13 miliarde de euro anual

Comerțul ilegal cu țigări este în plină expansiune în statele membre ale Uniunii Europene, potrivit unui raport al Curții de Conturi Europene publicat marți. Documentul, realizat în urma unui audit desfășurat în România și în alte trei state membre, arată că aproape una din zece țigări este produsă ilicit sau introdusă ilegal pe piață, cauzând o pierdere estimată de 13 miliarde de euro din veniturile fiscale în fiecare an.

Producția ilicită a depășit contrabanda

Curtea de Conturi Europeană precizează în raport că acest comerț s-a schimbat semnificativ în ultimii ani, deoarece contrabanda, deși rămâne o problemă, a fost depășită de producția ilicită, care a crescut dramatic în blocul comunitar. Potrivit instituției, grupurile de crimă organizată își mută producția în interiorul UE pentru a scurta lanțurile de aprovizionare și a se apropia de consumatori.

„Au fost detectate acum locuri de producție ilegale în aproape fiecare stat membru al UE”, a declarat Petri Sarvamaa de la Curtea de Conturi Europeană.

Audit derulat în patru state membre, inclusiv România

Auditul evaluează eficacitatea acțiunilor întreprinse de Comisia Europeană și de statele membre. Auditorii au efectuat vizite pe teren în Belgia, Spania, Polonia și România, iar raportul include exemple de situri de producție ilicite identificate.

În ceea ce privește România, raportul menționează că țara se bazează pe tehnologie pentru controalele zilnice, dar se confruntă cu o nevoie tot mai mare de echipamente de înaltă tehnologie sau cu o capacitate mai mare de gestionare a datelor.

Prognoze privind iarna 2026-2027: temperaturi scăzute și prețuri record la gaze

Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, a declarat marți, în cadrul unei conferințe de presă organizate la finalul ședinței Comandamentului Energetic Național, că primele estimări indică faptul că sezonul rece care urmează va avea anumite momente de temperaturi scăzute. Oficialul a precizat că analiza detaliată a prognozelor va fi realizată în zilele următoare sau cel târziu săptămâna viitoare, într-o ședință dedicată exclusiv iernii și gazelor naturale, care va avea loc la sediul Transgaz.

Demnitarul a dat asigurări că autoritățile urmăresc evoluțiile stocurilor de gaze, descrise drept centuri de siguranță, și analizează măsurile optime de implementat. Potrivit acestuia, nu se pune în discuție, sub nicio formă, securitatea aprovizionării, dar instituțiile rămân în alertă.

Prețuri record pe piața internațională și protecția consumatorilor casnici

Cristian Bușoi a admis că situația gazelor naturale reprezintă următoarea provocare majoră, iar prețurile sunt estimate să crească. Oficialul a menționat că indicele TTF se află deja la niveluri foarte ridicate, la recorduri nemaiîntâlnite nici măcar la începutul crizei din 2022. Printre cauzele invocate se numără închiderea Strâmtoarea Ormuz, pagubele produse de primele bombardamente în Qatar, care afectează capacitățile de producție, și efectele conflictului din Ucraina.

În ceea ce privește consumatorii casnici, secretarul de stat a reiterat că aceștia sunt protejați în fața unei eventuale creșteri a prețului conform OUG nr. 12/2026. Mecanismul reglementat obligă producătorii să livreze anumite cantități de gaze din producția internă la 110 lei/MWh către furnizorii care deservesc consumatorii casnici și către producătorii de energie termică. Bușoi a precizat că aceste prețuri nu se vor regăsi la populație până la finalul iernii și începutul primăverii, dar a adăugat că prețurile la care industria și marii consumatori se aprovizionează nu sunt indiferente autorităților.

Nivelul depozitelor de gaze și apelul la înmagazinare suplimentară

Potrivit secretarului de stat, România se află în prezent la un nivel de umplere a depozitelor de 73,57%, peste media europeană și în grafic pentru cantitățile minime cerute de legislația europeană și națională. Cu toate acestea, oficialul a făcut apel, împreună cu directorul general al Transgaz și cu alți colegi, la producători și furnizori să realizeze o înmagazinare a gazului natural peste limitele minime.

Bușoi a explicat că, în cazul în care nu vor exista cantități suficiente, România s-ar putea afla în situația de a importa de pe piața SPOT în timpul iernii și al primăverii, la prețuri foarte ridicate, scenariu pe care autoritățile doresc să îl evite. El a menționat că, deși anul trecut nu s-a atins nivelul de consum din anii anteriori și nu s-au consumat depozitele, acestea rămân centuri de siguranță care oferă confortul că nu se va intra într-un stres al cantităților și al prețurilor mari.

Starea de alertă energetică și situația reactoarelor de la Cernavodă

România se află în stare de alertă energetică din 1 august 2026, după oprirea primului reactor de la Cernavodă, cu o capacitate de 700 MW, din cauza debitelor foarte scăzute ale Dunării. Această situație a dus și la înjumătățirea producției celor două hidrocentrale de pe fluviu de la intrarea în țară, care au o cotă de 10-15% din totalul generat la nivel multianual.

Pe 13 august a fost oprit și al doilea reactor al centralei, care asigură în condiții normale de funcționare aproximativ 20% din producția națională de energie. Deficitul a fost acoperit și din producția de energie pe bază de gaze. Centrala de la Cernavodă este operată de Nuclearelectrica, companie controlată de stat prin Ministerul Energiei, cu 82,49% din acțiuni.

Starea de alertă a fost prelungită pentru 30 de zile începând din 30 august 2026, prin Hotărârea nr. 21 din 28 august 2026. Autoritățile au constatat menținerea condițiilor care au determinat declararea stării de alertă, raportat la debitul Dunării la intrarea în țară, care era la Baziaș de aproximativ 1.350 mc/s. Deși era prognozată o creștere temporară până la aproximativ 1.600 mc/s în perioada 30-31 august, valoarea rămâne mult sub media multianuală a perioadei, cu o probabilitate ridicată de reluare a scăderii în prima decadă a lunii septembrie, în lipsa unor precipitații semnificative în bazinul Dunării.

Doar o treime dintre gospodăriile estimate au accesat ajutorul de 50 de lei pentru energie

Doar aproximativ 740.000 de solicitanți au beneficiat efectiv de ajutorul de 50 de lei pentru factura la energie, față de 2,1 milioane de gospodării estimate inițial de oficiali, potrivit celor mai recente date oficiale din platforma ePIDS. Schema se află în vigoare de 13 luni și mai poate fi accesată până la finalul acestui an.

Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, a declarat marți, ca răspuns la o întrebare adresată de un reporter, că este nevoie de o analiză a barierelor care au dus la accesarea cu mult sub estimările inițiale a schemei de ajutor. „În ceea ce privește accesarea acelui program, al voucherelor, al sprijinului de 50 de lei pentru consumatorii vulnerabili, sigur, cred că va trebui să facem o analiză în perioada următoare să vedem de ce, care sunt de fapt barierele la accesare”, a afirmat demnitarul.

Declarația a fost făcută în contextul estimărilor privind creșterea facturilor românilor în perioada următoare, ca urmare a provocărilor generate de starea de alertă energetică. Secretarul de stat a precizat că schema merită o evaluare și, posibil, o extindere. „E posibil ca poate o parte dintre gospodării să nu știe de acest program, ceea ce ar fi păcat, pentru că până la urmă este un ajutor. Sunt într-adevăr în mediul rural gospodării care apar ca fiind vulnerabile, dar posibil ca oamenii să fie plecați în străinătate pentru o perioadă la muncă, la diverse activități. Pot fi condiții diferite, dar într-adevăr merită o evaluare, o analiză și să vedem în ce măsură acest ajutor poate fi extins, să beneficieze cât mai mulți români de el”, a declarat Cristian Bușoi la finalul ședinței Comandamentului Energetic Național.

Numărul de beneficiari, sub estimări încă din prima lună

Numărul total estimat nu a fost atins încă din prima lună de funcționare a schemei, când s-au înregistrat aproximativ 600.000 de beneficiari, iar cifrele au variat de la lună la lună. În total, în această perioadă s-au depus aproape 10,5 milioane de cereri, dintre care 9 milioane au fost eligibile.

Înscrierile pentru schema de ajutor au fost lansate pe 23 septembrie anul trecut, iar termenul inițial de 31 martie a fost prelungit până la finalul acestui an. Voucherele se acordă, la cererea beneficiarului, pentru persoanele singure cu un venit net lunar de maximum 1.940 lei și pentru familiile cu un venit net lunar pe membru de familie de maximum 1.784 lei.

Schema, elaborată în comun de Ministerul Energiei și Ministerul Muncii, cu ajutorul tehnic al Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS), era gândită inițial pentru a proteja consumatorii vulnerabili. Estimările vizeau aproximativ 2,1 milioane de puncte de consum, respectiv circa 3,5 milioane de persoane, cu un impact bugetar de aproape un miliard de lei.

Petrotel Lukoil intră în insolvență: Tribunalul Prahova deschide procedura

Petrotel Lukoil S.A., operatorul rafinăriei din Ploiești, a intrat în procedura generală a insolvenței, urmare a admiterii cererii depuse de companie de către Tribunalul Prahova. Această decizie a fost pronunțată pe 26 august 2026, în conformitate cu prevederile Legii nr. 85/2014, care reglementează procedurile de prevenire a insolvenței și cele de insolvență.

Tribunalul a desemnat, de asemenea, administrator judiciar provizoriu Dascăl Insolvency SPRL, cu un onorariu stabilit la 3.500 de lei. Această instituție va avea responsabilitatea de a gestiona procesul de insolvență, asigurându-se că toate acțiunile sunt derulate conform legii.

În urma deschiderii procedurii, instanța a dispus notificarea companiei, creditorilor și Oficiului Registrului Comerțului. De asemenea, informațiile referitoare la deschiderea procedurii vor fi publicate în Buletinul Procedurilor de Insolvență și într-un ziar de largă circulație, asigurând astfel transparența și informarea corectă a tuturor părților interesate.

Petrotel Lukoil a semnalat, prin cererea de intrare în insolvență, angajamentul de a menține activitatea și de a proteja locurile de muncă. Această măsură reprezintă, în opinia conducerii, singura soluție viabilă pentru salvarea rafinăriei și pentru oferirea unui răgaz necesar care să permită relansarea operațiunilor.

Termene stabilite de instanță pentru procedura de insolvență

Tribunalul a stabilit termene precise pentru derularea procedurii. Astfel, 9 septembrie 2026 este data-limită pentru creditorii care doresc să depună cereri de admitere a creanțelor asupra averii companiei. În perioada următoare, până la 29 septembrie 2026, administratorul judiciar va verifica creanțele și va întocmi un tabel preliminar, care va fi afișat și comunicat părților implicate.

Definitivarea acestui tabel este programată pentru 23 octombrie 2026, iar adunarea creditorilor va avea loc pe 3 octombrie 2026, data, ora și locul urmând a fi anunțate de către administratorul judiciar. De asemenea, până la 4 septembrie 2026, administratorul va elaboră un raport detaliat referitor la cauzele stării de insolvență, identificând eventualii responsabili pentru această situație.

Instanța a dispus suspendarea acțiunilor judiciare sau extrajudiciare care urmăresc recuperarea creanțelor împotriva Petrotel Lukoil, conform legislației în vigoare. Cererea unui creditor, Litasco S.A., a fost recunoscută de tribunal ca o declarație de creanță validă.

Decizia Tribunalului Prahova este supusă apelului, iar contestațiile pot fi depuse în termen de șapte zile de la comunicare. Aceasta va reprezenta o provocare importantă pentru companie, care se află într-un moment critic al activității sale. Reprezentanții Petrotel Lukoil au confirmat, într-o declarație exclusivă, necesitatea acestei măsuri, subliniind că scopul principal rămâne continuitatea operațiunilor și protecția locurilor de muncă, esențiale pentru comunitatea locală.

Ciucu, despre Termoenergetica: „Am schimbat sigla, dar am păstrat mecanismul care a falimentat RADET”

Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, a anunțat că Termoenergetica a acumulat datorii de 1,75 miliarde de lei către ELCEN, la care se adaugă penalități de 410 milioane de lei. Edilul a subliniat că sistemul de termoficare actual păstrează problemele administrative și structurale care au condus la falimentul fostei regii de termoficare, RADET, ce a intrat în insolvență în perioada 2018-2019, având o datorie totală de 3,5 miliarde de lei.

„Sistemul implementat nu a suferit modificări semnificative. Termoenergetica păstrează aceleași deficiențe administrative și structurale ca RADET”, a declarat Ciucu, conform informațiilor furnizate de Primăria Municipiului București. Comparativ cu situația de acum câțiva ani, în care RADET s-a confruntat cu dificultăți financiare, actuala companie nu a reușit să ieșe din acest impas.

Primarul a evidențiat că, în urma analizelor, s-a constatat că Termoenergetica are în prezent datorii semnificative către ELCEN, ceea ce îngreunează bugetul anual al Primăriei Capitalei, ce se ridică la 5-6 miliarde de lei. De asemenea, Ciucu a menționat că pierderile de agent termic din rețeaua veche provoacă cheltuieli suplimentare dificile de gestionat.

Potrivit declarațiilor edilului, pierderile generate de infrastructura de termoficare sunt recunoscute de Autoritatea Națională de Reglementare în Energie (ANRE) numai la un nivel de 22%, în timp ce pierderile reale se ridică până la 38%. Acest lucru înseamnă că Primăria nu poate recupera o parte din aceste pierderi prin tarifarea reglementată, ceea ce înseamnă o pierdere anuală de aproximativ 130 de milioane de lei.

Ciprian Ciucu a evidențiat necesitatea înființării unui sistem centralizat de alimentare cu energie termică, o soluție prin care producția și transportul energiei termice să fie reunite sub autoritatea Primăriei. Sugestia sa vizează o unificare a ELCEN, care produce energia termică, și a Termoenergetica, responsabilă pentru transportul și distribuția acesteia, în scopul eliminării penalităților și utilizării fondurilor pentru modernizarea infrastructurii existente.

Expertiza lui Ciucu sugerează că, prin consolidarea celor două entități, s-ar putea rezolva nu doar problema penalităților financiare, dar și retehnologizarea sistemului de termoficare, care include o rețea învechită, unde 75% din infrastructură nu a fost înlocuită și unde unele conducte au o vechime de 50-60 de ani.

În concluzie, primarul a adresat și problema costurilor de producție ridicate, menționând că majoritatea centralelor de termoficare folosesc tehnologii învechite, ceea ce influențează prețul gigacaloriei vândute populației. În prezent, prețul real al gigacaloriei se cifrează la 921,82 lei, cu termocontractări la 485,37 lei, vândută populației la 330 de lei.

Lucrările derulate acum pe Dunăre, premergătoare deblocării Proiectului Bala, au fost de fapt propuse fix acum 23 de ani, după prima oprire totală a Centralei de la Cernavodă

În prezent, se desfășoară lucrări de dragare și regularizare a fluviului Dunărea în zona brațului Bala, lucrări care, surprinzător, au fost inițiate de specialiștii din domeniul energiei cu 23 de ani în urmă. Aceste propuneri au venit ca urmare a primei opriri totale a Centralei Nucleare de la Cernavodă, eveniment care a avut loc pe 23 august, iar informațiile sunt menționate într-un document guvernamental consultat de Mediafax.

Responsabilii din domeniu subliniau încă de atunci importanța regularizării cursului Dunării pentru operarea eficientă a centralei, având în vedere că pe 23 august 2003 s-a decis o oprire controlată a Unității 1, singura funcțională la acea vreme. În răspunsul la o interpelare trimisă de deputatul Aurel Daraban, Iulian Iancu, pe atunci secretar de stat în Ministerul Economiei și Comerțului, a explicat că aceste lucrări erau văzute ca o soluție pe termen mediu și lung pentru provocările energetice cu care se confrunta România.

Contextul actual, în care România se află în stare de alertă energetică, este deosebit de relevant, având în vedere că de la oprirea reactorului 1 de la Cernavodă, din 28 iulie, din cauza debitelor extrem de scăzute ale Dunării, producția de energie electrică a fost afectată semnificativ. Ministerul Energiei a răspuns rapid la această criză, după demisia directorului general al Nuclearelectrica, proces care subliniază complexitatea și interconectivitatea problemelor energetice din țară.

Este esențial să se amintească că această oprire a generat o înjumătățire a producției celor două hidrocentrale de pe Dunăre, afectând astfel aproximativ 10-15% din producția de energie electrică la nivel multianual. În urma acestui context, Ministerul Energiei a fost nevoit să ia măsuri de urgență pentru a asigura continuitatea aprovizionării cu energie.

În plus, documentul consultat de Mediafax din arhiva Camerei Deputaților arată că, în 2003, măsurile imediate propuse includeau străpungerea insulelor de aluviuni la intrarea în Canalul Dunăre-Marea Neagră, dragarea canalului de aducțiune și curățarea bazinului de aspirație al pompelor de apă termică, toate aceste acțiuni fiind considerate cruciale pentru evitarea blocajelor în sistemul de răcire al centralei.

În jurnalul de înregistrare al acestor evenimente, se poate observa clar că lipsa precipitațiilor și fenomenul de secetă au avut un impact devastator asupra regimului hidrologic al Dunării, obligând astfel autoritățile să acționeze rapid pentru a preveni o criză energetică majoră. Espesialista Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, a evidențiat recent importanța acestor acțiuni, având în vedere avantajele pe termen lung pe care le poate aduce finalizarea Proiectului Bala.

Cu toate acestea, în ciuda eforturilor depuse, debitele Dunării continuă să fie sub cotele alarmante. Datele actualizate indică, de exemplu, o valoare de 1.350 de metri cubi pe secundă, în condițiile în care media multianuală a lunii august este de aproximativ 3.900 m3/s. Se estimează ca acumulările recente de apă din Austria vor duce la o creștere a debitelor, dar efectul acestei creșteri va dura câteva zile pentru a ajunge la Centrala de la Cernavodă.

Decizii și măsuri viitoare

În acest context, Guvernul a adoptat măsuri urgente, inclusiv continuarea lucrărilor de dragare și construirea unui epiu pe Dunărea Veche pentru a asigura un debit crescut de apă necesar centralei. De asemenea, se preconizează că aceste măsuri vor duce la deschiderea unui nou capitol în gestionarea resurselor de apă în regiunea Dunării, esențială pentru funcționarea nuclearelor.

Cu toate acestea, provocările rămân, iar adevărata întrebare este cât de repede autoritățile vor reuși să implementeze aceste soluții pe termen lung pentru a garanta un sistem energetic sustenabil în România.