Secția de canotaj a CSM Timișoara, relocată în containere.

0

Teatru Absurd în Administrația Locală: Cazul Canotorilor „Privilegiați”

Într-o lume ideală, administrația locală ar trebui să fie bastionul eficienței și al sprijinului pentru sport și cultură. Dar, ce se întâmplă când realitatea bate filmul? Haideți să aruncăm o privire asupra ultimei farse regizate de Primăria Timișoara, unde secția de canotaj a CSM Timișoara a fost „onorată” cu mutarea în trei containere în Parcul Rozelor. O adevărată „soluție optimă”, nu-i așa?

Un Proiect de „Modernizare” sau un Spectacol de Păpuși?

Primarul Dominic Fritz, într-o strălucire de geniu administrativ, împreună cu Elisabeta Lipă, președinta Agenției Naționale pentru Sport, au decis că cea mai bună opțiune pentru canotorii timișoreni este să-i înghesuie în containere fără apă și electricitate. Bravo, ce viziune! Comparând această „bijuterie” cu facilitățile din Belgrad sau Viena, trebuie să ne întrebăm: trăim în aceeași realitate?

Roxana Iliescu, Vocea Disidenței

În acest decor kafkaian, Roxana Iliescu, consiliera locală, pare să fie singura care mai păstrează un dram de rațiune. Nemulțumită de acest circ administrativ, Iliescu a încercat să aducă în discuție un proiect alternativ pentru un teren de 15.000 de metri pătrați, care ar putea găzdui o bază modernă de canotaj. Dar, oh, surpriză! Proiectul său a fost blocat și ignorat, lăsând loc „soluțiilor optimale” ale administrației.

Dezinformare sau Manipulare?

Primarul Fritz a catalogat întrebările legitime ale Roxanei Iliescu drept „dezinformare”. Cumva, canotorii „nu sunt interesați” de terenul propus de Iliescu, deși, aparent, nimeni nu i-a întrebat direct. Astfel, Fritz continuă să jongleze cu destinele sportivilor și ale cetățenilor, într-un spectacol jenant de evitare a responsabilităților.

Concluzii în Absurdistan

În final, ce avem? Un club de canotaj redus la trei containere într-un parc, un proiect de modernizare care pare mai mult o glumă proastă, și o administrație care se joacă de-a dezvoltarea sportivă. În timp ce oficialii se laudă cu „soluții ultramoderne”, atleții și cetățenii sunt lăsați să navigheze în marea de incompetență a administrației locale. Așa arată „progresul” în Timișoara, un spectacol trist și dezolant, demn de o piesă de teatru absurd.

Sursa: aici