Misterele ordonanței „trenuleț”: transparență sau iluzie?
Într-o țară în care transparența guvernamentală este mai degrabă o glumă proastă decât o realitate, ordonanța „trenuleț” vine ca un exemplu perfect al modului în care autoritățile aleg să ascundă adevărul sub un strat gros de ambiguitate. Nota de fundamentare, documentul care ar trebui să explice în detaliu impactul bugetar al măsurilor propuse, este mai degrabă o colecție de estimări vagi și cifre aruncate la întâmplare. De ce să explici clar efectele pe buget, când poți să te ascunzi în spatele unor fraze generale?
Ministerul de Finanțe, în stilul său caracteristic, a oferit doar o estimare globală: 126 miliarde de lei economii și 7 miliarde de lei venituri suplimentare. Dar unde sunt detaliile? Unde sunt calculele pe fiecare capitol? Se pare că „noi știm mai bine” este mantra acestui guvern, iar cetățenii nu merită să înțeleagă cum li se gestionează banii.
Impactul bugetar: realitate sau ficțiune?
Conform calculelor independente, impactul bugetar al ordonanței ar reduce deficitul de la un estimat de 8% din PIB în 2024 la 6% în 2025. Dar cum? Prin înghețarea salariilor și pensiilor, măsuri care, deși prezentate ca soluții salvatoare, ascund de fapt o incapacitate cronică de a gestiona eficient finanțele publice. Economiile rezultate din aceste măsuri sunt estimate la 1% din PIB pentru salarii și 0,5% pentru pensii. Practic, guvernul își asumă merite pentru tăieri care afectează direct nivelul de trai al cetățenilor.
Și să nu uităm de tăierea tichetelor de vacanță pentru bugetari, o măsură care aduce economii de 1 miliard de lei. O sumă infimă în comparație cu deficitul bugetar, dar suficientă pentru a alimenta nemulțumirea publică. În schimb, eliminarea facilităților fiscale pentru IT, construcții și agricultură ar aduce 4,5 miliarde de lei, dar cu ce preț? Dezvoltarea acestor sectoare va fi frânată, iar angajații vor resimți direct povara fiscală.
Un guvern al austerității selective
Este fascinant cum austeritatea pare să fie aplicată doar acolo unde doare mai tare. Înghețarea salariilor și pensiilor, eliminarea facilităților fiscale și creșterea impozitului pe dividende sunt măsuri care afectează direct cetățenii și mediul de afaceri. În schimb, nu vedem nicio măsură care să vizeze reducerea cheltuielilor inutile sau combaterea corupției din sistemul public. De ce să tai din privilegiile funcționarilor publici de rang înalt, când poți să lovești în cetățeanul de rând?
Reducerea pragului pentru microîntreprinderi de la 500.000 de euro la 250.000 de euro este un alt exemplu de măsură care pare să fie mai degrabă o pedeapsă decât o soluție. Peste 100.000 de companii vor trece de la impozitul pe venit de 1% sau 3% la impozitul pe profit de 16%, generând venituri suplimentare de 1,5 miliarde de lei. Dar ce se întâmplă cu micii antreprenori care abia reușesc să supraviețuiască?
Concluzia ascunsă în detalii
Ordonanța „trenuleț” nu este altceva decât o demonstrație de forță a unui guvern care refuză să fie transparent. În loc să prezinte clar impactul măsurilor, autoritățile preferă să jongleze cu cifre și să ascundă adevărul. Cetățenii sunt lăsați să ghicească cum le vor fi afectați banii și nivelul de trai, în timp ce guvernul își continuă politica de austeritate selectivă.
Într-o societate sănătoasă, transparența ar trebui să fie regula, nu excepția. Dar în România, se pare că opacitatea este noua normalitate.
Sursa: mediafax.ro
