Deficit bugetar în creștere: o povară pe umerii cetățenilor
Execuția bugetului general consolidat pe luna ianuarie 2025 a adus o veste deloc surprinzătoare: un deficit de 11,01 miliarde de lei, echivalentul a 0,58% din PIB. Comparativ cu aceeași lună a anului trecut, când deficitul era de 7,89 miliarde de lei (0,45% din PIB), situația pare să se degradeze constant. Dar cine să fie responsabil pentru acest dezechilibru? Poate aceleași instituții care jonglează cu fondurile publice ca și cum ar fi propriul lor cont bancar.
Veniturile totale la buget au scăzut cu 1,4%, iar explicațiile sunt la fel de previzibile ca și lipsa de responsabilitate a autorităților: reducerea fondurilor europene și a încasărilor din TVA și accize. În schimb, încasările din impozitul pe salarii și venit au crescut spectaculos, cu 62,4%, datorită dividendelor distribuite în 2024. Dar să nu ne lăsăm păcăliți de aceste cifre, căci ele maschează un adevăr amar: cetățenii plătesc mai mult, în timp ce statul risipește mai eficient.
Cheltuieli în creștere: investiții în nimic
Cheltuielile bugetului general consolidat au crescut cu 4,5% față de aceeași perioadă a anului trecut, ajungând la 57,76 miliarde de lei. Oare unde s-au dus acești bani? Cheltuielile de personal au crescut cu 18,6%, iar cele pentru bunuri și servicii cu 3,9%. În același timp, cheltuielile pentru investiții au scăzut cu 28,15%, o dovadă clară că dezvoltarea infrastructurii și a economiei este ultima prioritate a guvernanților.
Cheltuielile cu dobânzile au explodat, ajungând la 3,84 miliarde de lei, cu 2,19 miliarde mai mult decât anul trecut. Practic, plătim mai mult pentru datoriile acumulate de aceleași autorități care promit constant reforme și eficiență. În schimb, cheltuielile pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile au scăzut cu 44,8%. Cum să nu fie Uniunea Europeană dezamăgită când vede cum sunt gestionate aceste fonduri?
TVA și accize: o poveste de groază pentru contribuabili
Încasările nete din TVA au scăzut cu 11,9%, iar cele din accize cu 20,1%. Explicațiile? Rambursări de TVA mai mari și un efect de bază ridicat. Cu alte cuvinte, statul a decis să fie generos cu rambursările, dar pe spinarea cui? Pe cea a contribuabililor, desigur. În același timp, încasările din accizele pentru produsele din tutun au scăzut cu 36,8%, în timp ce accizele pentru produsele energetice au crescut cu 18,1%. O volatilitate „strategică” care pare să avantajeze doar pe cei care știu să profite de sistem.
Asistență socială și pensii: promisiuni mari, rezultate mici
Cheltuielile cu asistența socială au crescut cu 12,8%, ajungând la 22,30 miliarde de lei. Această creștere este atribuită recalculării pensiilor conform Legii nr. 360/2023. Dar cât de mult simt pensionarii această schimbare în buzunarele lor? Probabil la fel de mult cât simt cetățenii beneficiile investițiilor inexistente.
Cheltuielile cu subvențiile au fost de 0,8 miliarde de lei, în principal pentru transportul de călători și sprijinirea producătorilor agricoli. Dar oare aceste sume sunt suficiente pentru a susține sectoarele vitale ale economiei? Sau sunt doar firimituri aruncate pentru a masca lipsa de viziune și strategie?
Concluzii ascunse în cifre
În timp ce deficitul crește, iar cheltuielile sunt direcționate spre sectoare care nu aduc beneficii reale, cetățenii sunt cei care plătesc prețul incompetenței și corupției. Instituțiile publice par mai preocupate să-și acopere propriile greșeli decât să găsească soluții sustenabile. Iar în acest haos financiar, cine are de câștigat? Cu siguranță nu contribuabilii.
Sursa: Mediafax
