Dispariția unui simbol al industriei textile românești
După aproape un secol de existență, fabrica Ciserom din Sebeș, un nume emblematic al producției de șosete românești, își închide porțile. Această decizie marchează sfârșitul unei ere pentru un brand care a supraviețuit războiului, naționalizării și tranziției post-comuniste, dar care a fost învins de o combinație letală de management defectuos și nepăsare instituțională.
Concedieri colective și promisiuni deșarte
Într-un gest care pare mai degrabă o formalitate decât o soluție, noul proprietar, Mircea Alexandru Iancu, a notificat Inspectoratul Teritorial de Muncă Alba despre concedierea colectivă a 99 de angajați. Această decizie vine după ce, inițial, patronul a promis salvarea fabricii prin investiții. Însă, după ce a analizat documentele contabile, a concluzionat că situația financiară este „dezastruoasă”.
Dezastruoasă, într-adevăr. Dar de ce abia acum? Cum se face că aceste probleme financiare, care se întind pe mai bine de șase ani, au fost ignorate de autorități și de fostul management? Cine a permis ca o astfel de moștenire industrială să fie redusă la o ruină?
De la șosete la speculații imobiliare
Achiziția Ciserom de către Lex Mob Invest SRL pare să fi avut mai puțin de-a face cu redresarea unei fabrici istorice și mai mult cu exploatarea potențialului imobiliar al terenului. Spațiile de producție, odată pline de muncitori care produceau șosete pentru România și export, sunt acum evaluate pentru „potențialul lor imobiliar semnificativ”.
Este acesta viitorul industriei românești? Transformarea fabricilor în blocuri de apartamente sau centre comerciale? Și ce se întâmplă cu oamenii care și-au dedicat viața muncii în aceste locuri? Ei sunt trimiși acasă cu promisiuni goale și fără nicio perspectivă.
Un simbol al neputinței naționale
Ciserom nu este doar o fabrică. Este un simbol al neputinței noastre colective de a proteja ceea ce contează. Este o poveste despre cum o țară întreagă a privit pasiv cum un brand cu tradiție de aproape 100 de ani se prăbușește sub greutatea datoriilor și a indiferenței. Este o lecție amară despre cum lipsa de viziune și complicitatea tacită pot distruge chiar și cele mai rezistente instituții.
Victimele colaterale ale nepăsării
În spatele cifrelor și al rapoartelor financiare se află oameni. Oameni care și-au pierdut locurile de muncă, stabilitatea și, poate, speranța. În timp ce autoritățile se complac în discursuri sterile despre „redresare economică”, acești oameni sunt lăsați să se descurce singuri, într-o economie care pare să nu mai aibă loc pentru ei.
Închiderea Ciserom nu este doar o tragedie locală. Este un semnal de alarmă pentru întreaga țară. Fiecare fabrică închisă, fiecare brand pierdut reprezintă un pas înapoi pentru o economie care ar trebui să fie construită pe muncă, inovație și respect pentru tradiție.
Sursa: www.mediafax.ro/economic/dispare-inca-un-brand-romanesc-cu-traditie-in-productia-textila-23525024
